În cazul new media, spre deosebire de mass-media tradiţională, în care informaţia circulă numai de sus în jos, avem de-a face cu o inversare a sensului de circulaţie a informaţiei.
New media presupune participarea consumatorului de informaţie şi implicarea lui, fie că e vorba de bloguri, fie că e vorba de forumuri de discuţii sau simple opinii lăsate pe Internet pe marginea unor articole de ziare. Publicul are astfel şansa să devină furnizor de conţinut, fapt care duce la o necesitate de reorientare a activităţii de analiză a surselor deschise de informaţii.
Iniţial, pentru a-şi consolida brand-urile publicaţiilor tipărite şi pentru a valorifica potenţialul mediului online, trusturile de presă au întreprins demersuri subsumate contracarării succesului înregistrat de new media şi promovării pe Internet a propriilor produse, recurgând la suplimentarea fondurilor alocate ediţiilor online, înfiinţarea unor departamente specializate, actualizarea site-urilor de mai multe ori pe zi, lansarea de bloguri şi forumuri de discuţii, furnizarea de conţinut multimedia şi articole gratuite sau care nu se regăsesc în versiunea print a publicaţiilor.
Ulterior, pentru a nu fi exclude de pe piaţă, trusturile de presă au adoptat strategii de dezvoltare având ca pilon central Internetul, considerându-l drept o oportunitate şi nu o ameninţare la adresa presei clasice. Pornind de la această premisă, furnizorii de media şi-au concentrat acţiunile pentru a realiza un proces de convergenţă a activităţilor şi serviciilor proprii, structurându-şi o nouă arhitectură organizaţională integrată, care să reunească, după caz, media online, print, TV şi radio.
Urmare a acestor mutaţii pe piaţa media, se impune o studiere a impactului pe care îl are comunicarea unei informaţii, prin analiza feedback-ului obţinut de la publicul cititor.
Piaţa media din România a reacţionat în consecinţă aliniindu-se la trendul internaţional de integrare a produselor şi serviciilor furnizate şi de extindere a activităţilor online, trustul „Realitatea-Caţavencu” evidenţiindu-se prin bugetul alocat dezvoltării produselor de acest gen (circa 10 % din volumul pieţei online, respectiv circa 600-700.000 de euro) şi prin acţiunile întreprinse, care au reprezentat o premieră în ţara noastră.
Un cotidian ca „Evenimentul zilei” are în medie 50 de articole postate în ediţia online, într-un interval de 24 de ore sunt disecate peste 100 de comentarii pe articol. Editorialele şi dezbaterile stârnesc cele mai multe reacţii. În fiecare zi se strâng sute de comentarii, care sunt stocate într-o bibliotecă virtuală.
Indiferent de profilul acestora, modul cum se poziţionează comentatorii arată cum funcţionează „feedback-ul din subsol”. Analiza acestor forumuri poate conduce la conturarea unui profil al comentatorului. Alte canale de presă însă („Jurnalul Naţional”, „Cronica Română”, „Curierul Naţional”, „Libertatea” etc.), deşi au un public cititor consistent, acesta se dovedeşte a fi „pasiv”, fapt demonstrat prin numărul scăzut de intervenţii pe forumurile de discuţii ale respectivelor publicaţii.
Facilităţile oferite de Internet (costuri reduse, viteză superioară de transmitere a datelor, anonimat) reprezintă argumentele care au impus „new media” ca unul din principalele mijloace folosite de organizaţiile teroriste, rasiste şi xenofobe şi simpatizanţii acestora pentru promovarea mesajelor ideologice proprii, în scopul câştigării de noi adepţi sau pentru influenţarea opiniei publice.
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei/comunicaţiilor şi caracterul global al Internetului oferă oricui capacitatea de difuzare a mesajului dorit unei mase largi de receptori, astfel că privit prin prisma raportului avantaje/dezavantaje principalul risc asociat „new media” constă în imposibilitatea exercitării controlului asupra informaţiilor diseminate.