https://blog.revistaderecenzii.com

În zilele de 18-20 octombrie 2024, Consiliul Județean Prahova și Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion” au organizat o nouă ediție  a „Târgului de Meșteșuguri  Tradiționale”.

Acesta s-a desfășurat în Parcul „Nichita Stănescu” din Ploiești, într-o ambianță plină de viață, în care frumusețea florilor de toamnă a fost completată cu aceea a creațiilor umane realizate de artiști și meșteșugari veniți din toată țara.

Meșteșugari din județele Prahova, Buzău, Galați, Vâlcea, Botoșani, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și-au prezentat recolta bogată de creații originale, lucrate cu talent, migală și pasiune, în care meșteșugul tradițional dobândește virtuți artistice, devenind formă de cunoaștere și încântare pentru vizitatori/cumpărători.

Atmosfera de toamnă, spiritul artistic, popular și chiar ludic al sărbătorii a fost sporit de manechinii cu chip uman, creație a artistului Claudiu Dosaru, presărați în spațiul expozițional. 

Județul Prahova a fost foarte bine reprezentat și numeric și calitativ de: Ionescu Lizeta, Ciripoiu Maria, Liliana Bogdan Samoilă,  Atelierul Sânzienelor, Sorina Gheorghiu, Crina Manolescu, Ion Cristina, Mihai Bogdan Valentin, Năstase Valentina,   Elena Andrei Crenguța, Petre Ghițeanu, Cristian Munteanu.

Lizeta Ionescu din Izvoarele, în vârstă de 86 de ani, are trei pasiuni, țesutul, croșetatul și cântecul, pe care le practică și la vârsta aceasta.

A învățat să țeasă, să coasă și să croșeteze, de mică, dar a început să lucreze serios, de 35 de ani încoace, după ce s-a pensionat. Hărnicia și priceperea dumneaei se materializează în: trăistuțe, covorașe, carpete, pe care se află pomul vieții, pasărea, brandul comunei.

Face parte din „Clubul Seniorilor” de la Homorâciu și este membră a „Grupului Vocal” din aceeași localitate. A participat la diverse târguri și expoziții din județ și din țară, a cântat în diverse ocazii. A obținut „Premiu Special” la Concursul „Floarea Prahovei”.

Maria Ciripoiu din Izvoarele s-a specializat în pictură naivă tradițională pe coajă de brad, pe funduri de lemn, pe linguri de lemn sau pe pânză.

Creează și obiecte de artizanat cu materiale naturale: iută, boabe de cafea, ghindă, conuri de brad, lemn.  

Liliana Bogdan Samoilădin Scorțeni s-a inițiat în meșteșugul țesutului în familie, de mică. După terminarea studiilor s-a specializat timp de 3 luni într-un atelier, a trecut proba practică și de 30 de ani se ocupă cu țesut covoare, semne de carte, trăistuțe, brâie. Viața iradiază din lucrările ei cu motive tradiționale: cosmice, florale, antropomorfe, lucrate cu mult suflet și rafinament.  

 „Atelierul Sânzienelor” de la Valea Doftanei este specializat într-o varietate de produse cu motive tradiționale, dar și moderne: ii, fote, brâuri, fețe de masă, fețe de pernă, papioane, coliere, globulețe.

Sorina Gheorghiudin Ploiești și-a încântat vizitatorii cu podoabe tradiționale, țesute sau cusute din mărgele mici, cu motive tradiționale, cât și obiecte de vestimentație croșetate sau tricotate.

Crina Manolescudin Ploiești lucrează din lână împâslită decorațiuni și obiecte utilitare. Potrivit celor spuse de dumneaei, împâslirea presupune batere, agățare, amestecare, întrețesere, reducerea volumului lânii.

Ion Cristina din Păulești lucrează obiecte de vestimentație din lână împâslită.

Mihai Bogdan Valentin din Fulga de Sus, de la badea Traian, un bătrân în vârstă de 97 de ani, din Bucovina, a învățat meșteșugul cojocăriei pe care îl practică în timpul liber. A adus la târg: covorașe, bundițe, cămăși, curele cu mărgele.    

Valentina Năstase din Ploiești confecționează îngerași din lână împâslită, realizați cu un singur instrument, un ac special pentru împâslit.  

Elena Andrei Crenguțadin Vadul Părului a făcut o pasiune din cultivarea de lavandă și din comercializarea acesteia în stare naturală sau prelucrată în diverse produse: ulei de lavandă, apă de lavandă etc.

Ne-a vorbit foarte frumos despre calitățile terapeutice ale lavandei, un bun antidot antistres și pentru afecțiuni respiratorii.

Petre Ghițeanu din Ploiești, profesor de desen pensionar, de 44 de ani lucrează obiecte tradiționale din lemn: mosorele, linguri,  figurine pictate, cârlige pentru pungi, cârlige pentru obținut șnururi, folosite de wikingi.

Lucrează cu instrumente tradiționale, precum, cuțite foarte bine ascuțite. După ce face desenul, aplică ornamentele inspirate din arta tradițională: triunghiul, dintele de lup, soarele, linia apei etc.

Cristian Munteanu este originar din Iași, a fost fascinat de  ceramica de Marginea, s-a inițiat singur în arta olăritului, ajutat foarte puțin de Ionuț Bâscu din Horezu, de la care a învățat cum se închid ulcioarele.

 Deși s-a stabilit în localitatea Olari din județul Prahova, lucrează ceramică specifică zonei Iași, în culori de albastru, verde, alb, pe care aplică motive tradiționale: cununa miresei, ochiul iepurelui, feriga stilizată, bradul stilizat, coada de păun etc.  

Județul Galați a fost reprezentat de: Elena Neagu, Daniela Constantinescu, stupina Vieru, Maria Mocanu.

Elena Neagu din localitatea „Hanul Conachi”, de la vârsta de 13 ani, a început să țeasă în război, meșteșug pe care l-a practicat toată viața. Din borangic și bumbac confecționează obiecte de mare finețe: ștergare, marame, trăistuțe, bijuterii. Pentru calitatea acestora i s-a acordat titlul de „Tezaur Uman Viu”.

Daniela Constantinescudin Galați a adus la târg decorațiuni pentru borcane și sticle sub formă de chip uman, marionete, lumânări.

Soții Vieru din comuna Schela sunt producători de miere de albine din tot ceea ce înseamnă floare între Vaslui și Munții Măcinului, inclusiv miere de mană, obținută din secrețiile unor insecte. Din miere pregătesc și diverse preparate.

Maria Mocanu din Braniștea, meșter popular ceramist, a învățat meșteșugul de la socrii săi și a lucrat împreună cu soțul ei.

După moartea acestuia, continuă meșteșugul și din pasiune și din datorie față de soțul său care i-a lăsat moștenire: pământ, roată, culori, cuptor electric.

Și-a inițiat și nepoții. Lucrează după o tehnică tradițională, recoltează pământ din baltă, îl curăță de impurități, îl face bile pe care le modelează la roată, finisează produsele, le arde, le colorează, le finisează.

            Produce oale de sarmale, străchini, fluierașe, în culori tradiționale de alb, roșu, negru, verde, cu motive străvechi, precum: valul, picătura, cocoșul, pomul vieții, rozeta, dar a început să creeze și combinații noi de culori pentru a fi pe placul cumpărătorilor.

Județul Vâlcea a fost reprezentat de Marian Gușatu și de Ion Bâscu.

Marian Gușatu din Băbeni face parte dintr-o familie în care rudăritul a devenit tradiție. A venit la târg cu o ofertă bogată de obiecte lucrate în lemn: copăițe, funduri, linguri, tocătoare, săbii, ouă încondeiate.

Ion Bâscu din Horezuprelucrează ceramica la roatăși îi dă formă de străchini, boluri, cești, farfurii, în culori de albastru, alb, roșu, negru, ornate cu motive tradiționale: șarpele casei, peștele, coada de păun, spicul de grâu, steaua.  Și-a inițiat și copiii și nepoții în meșteșugul olăritului. Fiul lui, Ionuț Iulian Bâscu, a reprezentat ceramica de Horezu la UNESCO și în 2025, o va reprezenta la Budapesta.  

            De la Cluj au venit să ne încânte cu produsele lor: Veturia Suciu și Vasile Jucan.

Veturia Suciu din localitatea Cojocna, în vârstă de 93 de ani, reușește să își păstreze vigoarea fizică și spirituală datorită lucrului manual, țesut și cusut, pe care îl practică de o viață, cu pasiune și dăruire față de tradiția românească. Și de data aceasta și-a încântat vizitatorii/cumpărătorii cu frumoasele costume populare cusute cu fir negru, roșu sau albastru, brâie cu Tricolor, fețe de masă, cocarde, steaguri pentru mașină, păpuși îmbrăcate în costume populare din zona Cluj, cu fustă albă, cusută cu negru, catrință neagră cu dantelă pe margine, aplicații cu fir auriu și paiete, brâu Tricolor, cămașă albă cusută cu fir negru.

Vasile Jucan  a venit și în acest an la târg cu o ofertă bogată de lavandă și preparate din ea: buchete, săculeți, pernuțe, apă, ulei, cât și cu obiecte îmbrăcate în împletituri de grâu alac: coșuri pentru pâine, suporturi de vase, fructiere, pălării.

 De la Runcu Salvei, județul Bistrița-Năsăud, îmbrăcată într-un frumos costum popular, cu desagii pe umeri, a venit Floarea Cosmi, în vârstă de 67 de ani.

În familia soțului său a învățat să confecționeze opinci, meșteșug pe care este hotărâtă să îl continue câte zile va avea.

Iubește foarte mult opincile cărora le-a dedicat și o poezie: „Nu mai râde de opincă,/ Că nu ți-a făcut nimică./ Dacă vă place, cumpărați, /Dacă nu, tot bună ziua îmi dați. /Opinca, talpa țării,/Nu trebuie să o dăm  uitării”!

Ștefan Farcașde la Maramureș a adus la târg podoabe confecționate din mărgele: zgărduțe, brățări, cât și sticle îmbrăcate în sfoară.

Un prieten vechi al târgului, Aurel Cojanu de la Buzău, ne-a încântat și în acest an cu obiectele sale lucrate în lemn: măști, linguri, chipuri umane etc.

Atmosfera de sărbătoare, de voie bună, de spirit popular autentic românesc a fost sporită de cântecele pe care badea Costică, din Joldești, comuna  Gorona, județul Botoșani, le-a interpretat la fluier, muzicuță și caval.