https://blog.revistaderecenzii.com

                                             În zilele de 27-28 septembrie 2025, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, în cadrul Zilelor Satului Românesc, s-a desfășurat evenimentul cultural internațional „Târgul Pâinii”.

Pe aleile însorite ale muzeului, darurile cerului s-a unit cu cele ale toamnei și ale pământului și prin intermediul vlăstarelor umane s-au revărsat într-o mulțime de produse culinare, originale și apetisante, de obiecte de artizanat, muzică, ospitalitate și bun gust.   

Pâinea, un produs culinar străvechi, prezent în alimentația  majorității populațiilor lumii, a fost prezentată într-o  diversitate de produse de brutărie și patiserie, specifice atât populației românești de pe teritoriul țării noastre, etniilor conlocuitoare: italiană, greacă, turcă, tătară, croată, cât și unor țări străine, precum: Tunisia, Mexic, Brazilia, Iran, Sri Lanka.

De la tradiționala preparare din apă, făină, sare și drojdie, s-a ajuns la o diversitate de produse, datorită valorificării resurselor naturale, care diferă de la o zonă la alta, adaptării la condițiile de mediu și de viață, respectării tradiției sau împletirii ei cu inovația. 

Pâinea românească a fost reprezentată de producători veniți din diferite părți ale țării: București, Brașov, Bistrița-Năsăud, Maramureș.

De pe Valea Țibleșului, din județul Bistrița-Năsăud, Alexandru Deneș foarte bun cunoscător al tradițiilor locului a adus o diversitate de produse pregătite după rețete tradiționale, în brutărie proprie: colacul și turta de nuntă, cornulețe obținute din făină, untură, iaurt, umplute cu magiun, păscuțe cu brânză, din amestec de brânză de oaie și de vaci, fără zahăr. Ne-a oferit și câteva explicații despre colacul și turta de nuntă care au o simbolistică bogată în tradiția locală. Colacul este pregătit cu o seară înainte pentru druștele care merg la mireasă. Se poartă legat la brâu cu o năframă. Are și superstițiile lui. Se consideră că dacă în timpul coptului se crapă colacii, mirilor nu le rezistă căsnicia, dacă se coc bine, va merge bine și căsnicia.  Colacii de nuntă sunt ornamentați cu diverse modele făcute din aluat. Turtele au diverse forme, pline de semnificații: pomul vieții simbolizează legătura cu divinitatea, pasărea – zborul mirilor prin viață, steaua – norocul mirilor, pieptenele miresei – frumusețea, peștișorul – înotul mirilor prin valurile vieții, bradul – rădăcinile mirilor în credință și în pământ, fierul de călcat – grija mirilor pentru curățenie fizică și spirituală, iepurașul – saltul de la o treaptă la alta.

Alexandru Deneș a adus cu sine și un clop împodobit cu pene de păun, pe care îl poartă numai bărbații necăsătoriți.

Maramureșenii au venit cu arhicunoscutele și apetisantele lor mâncăruri tradiționale:  pâine, cozonaci, plăcinte, prăjituri cu măr și gem, slăninuță, cârnați și pălincă.

O participare consistentă au avut la târg și Brutăria Einkorn cu pâinea ei pregătită din grâu einkorn, măcinat lent la moară cu piatră,  brutăria artizanală „Flour Power”, cu preparate din aluat cu maia, fermentat și dospit îndelung, brutăria artizanală „Plai”.  

Pâinea a devenit și modalitate de manifestare a creativității umane, de exemplu, Ana A Negru din Brașov, foarte bună cunoscătoare a peisajului și a tradițiilor românești, a creat pâinea cu poveste, pe care crestează forme specifice peisajului românesc: frunza, dealul, râul, casa de la munte, căpița, laleaua, cât și motive tradiționale: spirala de la ceramica de Cucuteni, rombul, rozeta cu 6 petale, poarta sculptorului Nicolae Purcărea.

De mare originalitate este și azima  Elta, un produs deshidratat, obținut din tărâțe de grâu și apă de legume. Are multiple întrebuințări, inclusiv terapeutice și termen foarte mare de garanție.     

Etniile de pe teritoriul României au făcut cunoscute produse ce își au rădăcinile în gastronomia țărilor din care provin, diferită de cea românească sau asemănătoare cu aceasta.

Comunitatea rușilor lipoveni a expus o diversitate de produse: colacul de nuntă, clătite, pirașki „cornulețe umplute cu rahat, orez, stafide”, pampușke „turtițe umplute cu struguri”. Au fost oferite și explicații cu privire la mâncărurile expuse. Colacul reprezintă Sfânta Treime, are și o legendă, potrivit căreia oamenii care nu au crezut că pâinea are suflet au strâns-o la piept, considerând că este o cărămidă. Din ea a curs apă, duhul s-a urcat la cer și lor le-a rămas numai cărămida.   Colacul  de nuntă este foarte frumos împodobit cu forme de aluat, reprezentând  frunze, trandafiri, simbolul frumuseții, al vieții și al prosperității.

Pentru rușii lipoveni, ca pentru majoritatea populațiilor lumii, pâinea este alimentul sacru și înainte de a o tăia, fac semnul crucii, fapt ce mi-a amintit de semnul crucii făcut pe pâinea frământată de către femeile românce și de fața de masă considerată sacră, în care turkmenii păstrează pâinea.

Pe standul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România au fost prezente șuberecul, plăcinta cu carne din aluat dospit, plăcinta cu foietaj și orez, baclavale.

Comunitatea Italienilor din Româniadin bogata și originala bucătărie italienească a pregătit pentru târg ciabatta, o pâine mare, din grâu dur, de 5 kg, pufoasă, cu miezul aerisit și coaja crocantă, pâine cu măsline și delicioasa focaccia, o pâine din aluat moale,  cu ulei de măsline și toppinguri diverse: măsline, roșii cherry, rozmarin.

Comunitatea Grecilor din România ne-a servit cu produse al căror gust deja este savurat de mulți români, mai ales datorită călătoriilor și schimburilor culturale:  spanakopita „plăcinta cu spanac”, tiropita „plăcinta cu brânză feta și/sau ricotta”,  dakos „pâine uscată, din Insula Creta, pregătită din făină de orz și ulei de măsline”, pâine de la Muntele Athos, obținută fără dospire, din făină, suc de portocale, apă, măsline, praf de copt și bicarbonat. Uzo, un aperitiv cu aromă de anason, a fost și el nelipsit de pe standul grecesc.

Atractive pentru vizitatori au fost și produsele croaților din Banat:pâine, mălai – mămăligă pregătită trei sferturi din făină de porumb și un sfert din făină de grâu – , servit cu brânză sărată,  cârnați de casă, brânză de oaie, rachie.

Produse culinare originale, exotice și aromate  au fost oferite spre degustare de reprezentanții țărilor străine participante.

Tunisia ne-a îmbiat cu   mlewi „lipie moale”, peste care se pun ulei de măsline și harissa „o pastă foarte condimentată, pregătită din ardei și usturoi”.

Alte delicii cu care ne-a încântat au fost pâinea tabouna, de origine nord-africană, care poartă numele vasului de lut în care este coaptă și pâinea mbasses, pregătită din făină, semințe, lapte etc.  

Brazilia ne-a invitat la micul dejun și ne-a servit cu   päo de queijo „pâine cu brânză”, pregătită din făină de tapioca, unt, lapte, ouă, brânză.

Mexicul s-a remarcat prin două produse antitetice, pline de semnificații, concha, o chiflă în formă de scoică, aromată, consumată în toate momentele zilei, și pan de muerto „pâinea  mortului”, un preparat dulce, cu adaos de ananas și aromă de portocală,  ornată cu aluat în forma oaselor de mort. Se consumă de Ziua Morților, pe 2 noiembrie.

 Iranul și-a atras degustatorii cu două produse tradiționale: ramazan „pâine cu ghimbir” și lahmacun „lipii umplute cu carne sau numai condimente”. 

Sri Lanka a expus o diversitate de condimente, ceaiuri specifice celor șapte regiuni ale sale, a oferit kiribath „orez cu lapte de cocos” și brelocuri cu elefanți din nucă de cocos.

Cum orice masă copioasă este însoțită de o băutură aleasă, vinul a fost și el oferit din abundență de cramele dobrogene  „Histria”.

După cum se poate observa din cele spuse mai sus, pâinea este alimentul care unește prin universalitatea sa și separă prin diferențele de preparare, diferite de la o populație la alta, de la o regiune la alta, de la o țară la alta.

Târgul Pâinii de la Muzeul Satului din București s-a desfășurat într-o atmosferă caldă,  prietenească, apetisantă, în care pâinea a fost prezentată și oferită cu mult respect și generozitate și degustată cu poftă și interes pentru cultura românească și a altor populații.