Tema familiei: Moromeții, de Marin Preda și Amintiri din copilărie, de Ion Creangă

de Dan Ionescu

În Amintiri din copilărie, mediul este mai cald și membrii familiei sunt mai uniți și suportă cu umor năzdrăvăniile lui Nică. În Moromeții, Niculae, care este mezinul familiei, nu este prea tolerat de ceilalți. Nică era mai copilăros. Fie că i se permite, fie că nu, este mai abil în manipularea situațiilor în favoarea lui, este mai șiret. Frații lui Niculae sunt înrăiți de prea multă muncă și nu mai au răbdare să-l trateze cu tact.

Familia evocată de Ion Creangă are viață religioasă la care participă alături de generația mai tânără, îndeosebi mama. Chiar dacă Nică se joacă prinzând în paginile cu precept, muște, totuși el este influențat să creadă în Dumnezeu. În Moromeții, însuși Ilie Moromete, care nu este prea religios, constată, în al doilea volum și nu mai este de acord, apariția unei religii noi, doctrina socialistă (mai puternică decât substanța satului). Nică nu se întoarce niciodată împotriva religiei, Niculae, devenit activist de partid (comuniștii erau atei), o va face.

Importanța de a ști carte, numai insistența lui Niculae de a învăța, o impune în casă (încă o dovadă a lipsei de unitate în familia lui Ilie), în cazul familiei Ștefănescu, ea se cunoaște, distribuită de mamă celorlalți membri. Preot în sat ar fi fost deja un salt. Pe când în romanul lui Marin Preda, Ilie Moromete (protagonistul, capul familiei) are nevoie de mai mult sprijin în muncă. Pământul asigura proprietarului traiul, lui și familiei sale. Pentru un sat de munte, familia Ștefănescu era destul de înstărită, pentru un sat de câmpie, familia Moromete, ca să se mențină pe un nivel mediocru de existență, are nevoie de cât mai multe brațe de muncă, la treierat, la secerat, la creșterea cailor etc.