Bagheta mea

de Teodor Ionescu

ian. 2013

De mult, am vrut să am o baghetă magică.

Într-o zi, mi s-a părut că o am și am început să îmi pun dorințe. Sub ochii mei și sub efectul baghetei, o stradă care nu avea lampadare pentru jocul de seară al copiilor, a început să lumineze și din toate casele din zonă au ieșit băieți și fete, la joacă. Am prins curaj și am încercat să transform și planeta, din rotundă, ca un balon, să o fac plată ca să văd mai bine copiii din celălalt capăt al lumii. Dorința mi s-a împlinit și m-am bucurat la vederea lor. Ei erau la fel de exuberanți ca noi.

A doua zi, mi-am dat seama că era doar un vis, dar pe care nu l-am abandonat atât de ușor întrucât am căutat bagheta între lucrurile mele și mi-am întrebat părinții:

-Unde-mi este bagheta?

– Ce baghetă?

– Bagheta mea fermecată care a transformat globul.

– A fost numai un vis, dar dacă aspiri să schimbi lumea, îți ofer ceva plin de vrajă, cartea. Cu ajutorul ei, ajungi unde vrei.