Vineri, 4 Iulie, 2014, ora 14.00, la Muzeul Naţional „George Enescu” – Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei, nr. 141, Sect. 1, Bucureşti, poetul THEODOR RĂPAN lansează cărţile: ORB ÎN LUMINĂ – Poeme alese. Antologie de autor, Bucureşti, Editura „eLiteratura”, 2014 şi FĂRĂ DE MOARTE –De trei ori 60 + 1 Iconosonete, Bucureşti, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2014.
*
Întâia senzaţie pe care o încercăm la întâlnirea cu poemele lui Theodor Răpan este aceea a „oficierii”, în deplină conştiinţă, a chemării Omului din fiecare către ceea ce este mai apoi o realitate unică – vârstele Poesiei – când lecturile se imprimă cel mai adânc în minte şi în inimă.
Dăruit de Parce cu un „azi” peren, dar şi cu credinţa ieşirii din Apocalips, Poetul, cu cărţile la vedere, nu a ales alte căi spre a ocoli stâncile şi a trece printre Scylla şi Caribda, considerând, pe bună dreptate că nu-şi aparţine numai sieşi, ci, îndeosebi, Cititorului.
Ce înseamnă pentru Theodor Răpan Cuvântul ca instrument de lucru, în raport cu esenţa Operei?
Răspunsul ni-l dă poetul însuşi, prin cărţile sale care scot la iveală un spirit proteic, o personalitate creatoare complexă, cu deosebit de bogate resurse intelectuale şi cu un rafinat simţ estetic: HOHOTUL APELOR, Editura „Albatros”, în Caietul debutanţilor, 1975; PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI, Editura „Cartea Românească”, redactor de carte – Mircea Ciobanu/ comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986; AŞA CUM SUNT, Editura „Eminescu”, redactor de carte – Nelu Oancea, 1989; HOTARUL DE FOC, Editura „Europa” – Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu şi Gheorghe Tomozei, 1991; LA UMBRA CUVÂNTULUI, Editura „Semne”, 1995; SCHIMBAREA LA FAŢĂ, Editura „Semne”, 2001; TAURUL LUI FALARIS – MĂRTURISITORUL – Jurnal de poet, Editura „Semne”, 2003; MUZEUL DE PĂSTRĂVI – SCRISORI DIN LAZARET, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004; POŞTALIONUL DE SEARĂ – FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005; DINCOLO DE TĂCERE – Jurnal de poet, Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2009; DANSUL INOROGULUI – ELOGIUL MELANHOLIEI, Editura „Semne”, cu ilustraţii de Aurora-Speranţa Cernitu, 2010; EVANGHELIA INIMII – ANOTIMPURI – Jurnal de poet, Editura „Semne”, cu ilustraţii de Damian Petrescu, 2010; EVANGHELIA CERULUI – ZODII DE POET, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011; EVANGHELIA TĂCERII – SOLILOCVII, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2011; EVANGHELIA APOCALIPSEI – EPIFANII, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2012; TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII, Editura „Tipo Moldova”, Colecţia OPERA OMNIA, Poezie contemporană, 2013; FIIND 365 + 1 Iconosonete, Editura „Semne”, cu ilustraţii din CESARE RIPA „DELLA NOVISSIMA ICONOLOGIA” (Padova, 1625), 2013; ORB ÎN LUMINĂ – Poeme alese. Antologie de autor, Editura „eLiteratura”, 2014; FĂRĂ DE MOARTE – De trei ori 60 + 1 Iconosonete, Editura „Semne”, cu opere grafice de Damian Petrescu, 2014.
Ultimele două tipărituri, care ne prilejuiesc întâlnirea de astăzi, sunt două cărţi ce nu pot fi înţelese făcându-se abstracţie de titlul care este cheie, cifru, şi, în consecinţă, cititorul sau exegetul, oricare va fi, în demersul interpretativ, ajunge, volens-nolens, la el.
ORB ÎN LUMINĂ. Poeme alese. Antologie de autor ne duce către „o altă realitate”, lirică, a poetului care acceptă jertfa de dimensiuni sublime, orbirea nefiind pedeapsa divină, ci, dimpotrivă, forţa ce conduce către cunoaşterea transfigurată, marcă a poetului itinerant.
Carteaaduce sub ochiul cititorului (în cele peste o mie de pagini, de la debutul poetului, în 1970, până la sonetele din 2013), un autentic florilegiu liric evidenţiat pe coperta a patra de către editorul cărţii, el însuşi poet, Vasile Poenaru: „Harul poetic al lui Theodor Răpan este asemenea unui gheizer: mereu mai limpede, mereu mai puternic, mereu mai înalt proiectat spre cer, de căldura mistuitoare a jarului dinlăuntru. Trudind cu devotament şi crezământ mai bine de 44 de ani la Curtea Poesiei, iată dovada prezenţei sale: 17 cărţi de versuri, una mai frumoasă decât alta.”
FĂRĂ DE MOARTE. De trei ori 60 + 1 Iconosonete,este aspiraţia spre spiritualitate, este evoluţia firească spre un ţel mai înalt al celui care trăieşte în Cuvânt şi prin Cuvânt, pentru că numai el, Cuvântul, ne poate ajuta să depăşim limitele zidirii fizice.
Volumul amplifică viziunea Sonetului românesc şi o contrapunctează, îmbogăţind-o în spiritul liricului, măiestrit, o continuare a volumului publicat anterior, FIIND. 365 + 1 Iconosonete.
Cu o relevantă constanţă revin, în tot cursul operei poetice a scriitorului, câteva metafore, ce capătă, astfel, o semnificaţie aparte şi configurează unitatea cărţilor: metafora Logosului, metaforele Timpului, metaforele Iubirii, metaforele Vieţii şi ale Morţii.
Sonetele din urmă sunt rodul profundelor meditaţii filosofice asupra dramei Omului ca fiinţă duală, prinsă între iubire şi pasiune, între viaţă şi moarte, între soartă şi nemurire, constituite într-o carte a contrariilor, ca semn al Universalităţii.
Citindu-le, în fiecare sonet simţi că poetul n-a părăsit niciodată filosofia iubirii, dimpotrivă, tocmai de aici începe întrepătrunderea originală, vie şi subtilă, pe care o realizează între Viaţă şi Moarte. Şi mai simţi ceva esenţial, că arta Cuvântului este şi o ştiinţă a Cuvântului, în creaţie fiind, deopotrivă, antiasceză, explozie, expresie, dar şi asceză, interiorizare, impresie indicibilă. Însoţite de opere grafice realizate de artistul plastic Damian Petrescu, imaginile sunt în deplină consonanţă cu sonetele, dovedind elocvent că erudiţia nu este doar necesară, ci poate fi şi agreabilă, când este funcţională. Temele grafice inspirate, realizate într-o tehnică deosebită, se completează reciproc, desăvârşind mesajul.
Prin cărţile sale, Theodor Răpan provoacă expresivitatea limbajului într-o deplină reciprocitate cu nobleţea menirii de creator.
Scriind complexitatea inepuizabilă a vieţii trăite sau imaginate ca altceva decât anecdotica inconsistentă a realităţii, cultivă o relaţie specifică, de implicare, între părţi şi totalitatea cărţilor, între vers şi orizontul de aşteptare al cititorului.
La confluenţa cu mitul labirintic, Poesia lui este configurarea simbolurilor anticipative şi reconstructive. Neliniştita căutare de sine transformă destinul în creaţie, propunând Istoriei Literare un autor şi opera lui.
CRONICAR