https://blog.revistaderecenzii.com

Sărbătoarea Floriilor, care are loc cu o duminică înainte de Paști, marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim și este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Dar dincolo de dimensiunea religioasă, Floriile păstrează și un strat adânc de tradiții și obiceiuri populare, multe dintre ele precreștine, adaptate subtil de mentalul rural românesc.

1. Ramurile de salcie – punte între lumi

Cel mai cunoscut obicei este sfințirea ramurilor de salcie la biserică. Acestea sunt apoi duse acasă și așezate la icoane, la porți, la ferestre sau chiar în grădini și livezi. În mentalitatea populară, salcia are puteri tămăduitoare și apotropaice – alungă duhurile rele, aduce fertilitate și protecție. În unele zone, fetele își trec părul prin ramurile de salcie pentru a avea păr frumos și des.

2. Începerea sezonului de semănat și curățenia de Florii

Floriile marchează momentul în care natura este pe deplin trezită, iar muncile agricole pot începe în forță. O veche superstiție spune că cine nu face curățenie în casă și în ogradă până la Florii va avea ghinion tot anul. Așadar, casele sunt văruite, curțile măturate, iar oamenii se îmbracă în straie curate pentru a întâmpina sărbătoarea.

3. Ziua celor cu nume de floare

Floriile sunt și o sărbătoare a numelui pentru toți cei care poartă nume de flori – Violeta, Florin, Margareta, Crina, Narcis etc. În tradiția populară, acești oameni sunt considerați binecuvântați de primăvară, purtători de lumină și armonie.

4. Obiceiuri legate de pește și post

Deși Floriile se află în Postul Mare, în această zi este dezlegare la pește. Așadar, în multe gospodării se pregătesc bucate cu pește – fie ciorbă acră de pește, fie pește prăjit cu mămăliguță, marcând o pauză binemeritată în asprimea postului.

5. Rituri pentru fetele nemăritate

În unele sate, fetele culeg flori primăvăratice sau urcă pe coline pentru a „se scălda în rouă”, un ritual simbolic legat de purificare, fertilitate și atragerea ursitului. Unele își pun sub pernă busuioc sfințit la Florii pentru a-și visa viitorul soț.

6. Străvechi legături cu zeița Flora

Nu e întâmplător că în imaginarul popular, Floriile sunt asociate cu începutul înfloririi copacilor și al câmpurilor. În vechime, romanii o venerau pe zeița Flora, protectoare a florilor și a primăverii, iar sărbătoarea Floralia era una a bucuriei și a renașterii. Ecouri ale acestui cult s-au păstrat în sărbătoarea actuală, într-o formă discret creștinizată.

Astfel, Floriile devin o punte între sacru și profan, între ritual și cotidian, între creștinism și mitologia naturii, păstrând în țesătura lor o subtilă armonie între vechi și nou, între văzut și nevăzut.