https://blog.revistaderecenzii.com
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, celebrată pe 23 aprilie, este una dintre cele mai importante din calendarul popular românesc, cu multiple straturi simbolice, legate de renașterea naturii, protecția oamenilor și a gospodăriilor, dar și de credințe magice. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri populare de Sfântul Gheorghe:
🌿 Ritualuri de protecție și alungare a spiritelor rele
- Stâlpul sau ramura de Sf. Gheorghe: În dimineața zilei de 23 aprilie, oamenii pun ramuri verzi de salcie, stejar sau fag la porți, la ferestre, în grajduri și chiar la ogor. Acestea sunt considerate apărătoare împotriva duhurilor rele.
- Urzicatul: În unele regiuni, mai ales în Oltenia, tinerii se urzică între ei „ca să fie vioi și sănătoși tot anul”.
- Stropitul cu apă: Fetele și femeile tinere se spală cu apă „neîncepută” (adusă dintr-un izvor înainte de răsăritul soarelui) pentru a fi frumoase și iubite.
🌱 Renaștere, fertilitate și belșug
- Măsuratul oilor: De Sf. Gheorghe, oile se adună și se „măsoară” laptele pentru a vedea care sunt cele mai bune și roditoare. Se credea că Sf. Gheorghe „ia cheile” și „dă drumul pășunilor”.
- Alegerea vătafului oilor: Se stabilește cine va păstori turmele în vara ce vine, iar acest moment e însoțit de petreceri și jocuri.
- Semănatul de leuștean și alte plante de leac: Este o zi bună pentru începuturi legate de grădinărit și agricultură.
🔮 Credințe magice și superstiții
- Visul din noaptea de dinainte: Se spune că dacă pui sub pernă 9 plante culese în ajun, în noaptea de Sf. Gheorghe poți visa ursitul.
- Afară cu vitele în câmp: Este considerată prima zi din an în care se scot vitele la pășunat, cu ramuri verzi legate de coarne, ca semn de prosperitate.
🐉 Sf. Gheorghe – simbol apotropaic
- În mitologia populară românească, Sf. Gheorghe este perceput nu doar ca martir creștin, ci și ca un învingător al forțelor întunericului – într-o ipostază aproape solară, el „împarte lumina” și „încuie iarna”.