a recunoaște nu înseamnă cunoaștere.

cel care trăgând cu urechea a învățat,

care a suferit ori a degustat

cel care s-a stins în singurătate.

toți aceștia merg ori se grăbesc, însă ei merg lent

mereu

în iutele vânt, care-i atrage acolo.

înoată împotriva curentului, se retrag însă

și purtați de apă, în vreme ce

se străduie în susul ei

sosesc cu spatele la vărsare.

este finalul definitiv, în care se mistuie.

mare liberă, marea obscură în care se odihnesc.

Sursa: http://revista-euphorion.ro/poeme-de-vicente-aleixandre/