https://blog.revistaderecenzii.com/

Este poate greu de crezut, dar în ultimii ani am constatat că în cazul meu iertarea a venit de la sine, spontan, în cele mai neaşteptate momente şi împrejurări. Nu m-am mai cramponat de cei care mi-au greşit şi nici nu am mai avut greutăţi să recunosc cinstit când eu am fost cea vinovată. Asta nu înseamnă că totul este roz în viaţa mea, că nu mă enervez, că nu îmi pierd cumpătul – ci doar că astfel de momente ţin foarte puţin, după care se reinstalează pacea şi merg mai departe.

Cu toate acestea, există însă o persoană pe care încă nu reuşesc să o iert întotdeauna. Încerc, dar încă mai recidivez… Este vorba de mine însămi – încă am momente în care sunt foarte intransigentă cu mine, mă cert, îmi reproşez, mă învinovăţesc… Nu am ajuns niciodată la stadiul de a mă pedepsi în vre-un fel, dar nici nu îmi amintesc să mă fi menajat atunci când am avut ceva important de îndeplinit. Iar când acea treabă nu a fost dusă la capăt în mod corespunzător, eu am fost întotdeauna prima care să îmi reproşez greşelile.

De-abia de circa un an am aflat cât de toxic este un astfel de comportament. Ceea ce înseamnă că doar de curând am înţeles că nu există iertarea reală acordată altora atât timp cât nu începi să te ierţi mai întâi pe tine. Este un gest profund de înţelepciune şi vindecare pentru că iertarea te eliberează cu adevărat.

A ierta nu înseamnă că eşti de acord cu o greşeală, cu un comportament, nu anulezi o rană şi nici nu permiţi ca un rău să fie continuat. A ierta înseamnă a face pace cu ceea ce s-a întâmplat, înseamnă să recunoşti rana, să simţi durerea şi să înţelegi că acea durere nu face bine nimănui. Iertarea înseamnă să treci peste orice resentiment, pentru a putea merge mai departe.

Îmi pare rău că nu am ştiut aceste lucruri mai din timp. Şi îmi pare rău că am trăit atitudinea dură şi intransigentă faţă de propria persoană indusă prin educaţie – de familie, şcoală, societate.

Dar îi iert din tot sufletul pe toţi cei care m-au învăţat, la vremea lor, să fiu dură cu mine însămi.  Şi le mulţumesc pentru că (şi) datorită lor sunt acum o persoană puternică.