Concurs de scenarii. Proză de Adi Popescu

Concurs de scenarii 

Nu banii aduc fericirea. Cel puțin nu pentru mine. Nu am nevoie de mulți bani ca să fiu fericit. Banii mulți te fac lacom și avar. Din cât ai, din atât vrei tot mai mult. Trebuie să te întinzi cât ți-e plapuma.

Mă gândesc dacă voi ajunge vreodată într-o funcție publică, nu voi fi tentat să mă procopsesc. Nu, deloc. Ce rost are! Am tot ce-mi trebuie pentru a duce un trai decent chiar fericit. Mi-aș da toată priceperea, toată cultura și cunoștințele să fac bine semenilor. Necondiționat. Aș dărui din tot sufletul. Sunt convins că tentații ar fi multe. E greu. Trebuie să faci și unele compromisuri. Astfel nu reziști. Nu te ține nimeni așa. Dar trebuie să ai tăria morală să știi să selectezi. Să jonglezi. Să abați elegant discuția sau problema pe o pistă favorabilă. Dacă ai puterea, credința în cel de sus și stăpânirea de sine nu trebuie să te clintească nimeni. Trebuie să-ți păstrezi verticalitatea. Să fii un exemplu demn de urmat. Nu faci rabat de la calitate. Ești cinstit și onest. Ești corect și demn. Nu trebuie să ți se reproșeze aproape nimic. Am zis aproape pentru că nimeni nu e perfect. Nu poți fi perfect. Tinzi asimptotic spre perfecțiune. Unul singur a fost deocamdată în istoria omenirii și a fost răstignit de semeni. Ce ciudățenie. Ce recunoștință. Adică el vine, declară deschis că ia toate păcatele noastre asupra lui și noi, drept mulțumire îl răstignim. Și să nu uităm. Îl alegem pe Baraba, pe tâlharul tâlharilor. În ce lume trăim. De două mii de ani nu s-a schimbat nimic în sensul acesta. Dacă ar reveni răstignitul cred că ar avea aceeași soartă. Chiar mă gândesc la un film, mai întâi la un scenariu despre o revenire. Câtă imaginație trebuie să ai să schițezi ce ar face. Ar mai lua asupra lui păcatele noastre. Sau ne-ar mai spune (așa cum a spus Pătru de la Maglavit) să respectăm cele zece porunci și să ne întoarcem la credință. Să nu ne mai dușmănim, să ținem posturile etc. Mă tot gândesc la un scenariu cu revenirea. Nu cred că ar fi unul SF. Ar fi totuși interesant. Așa pur și simplu de la momentul apariției tot printr-o fecioară sau ca terminatorul din celebrul film. Sau să vină un extraterestru care să ia înfățișare umană și să urmeze destinul fiului domnului dar acum în anul 2016. Ce ar face? Minuni? Învieri? Predici? Îndemnuri? Și-ar lua iar ucenici? Ar căuta iar pescari de oameni? I-ar trebui un job să trăiască.   Să-și plătească facturile și să-și cumpere haine și mâncare. Casă, mașină că doar suntem în 2016. Și unde să vină. Uite aici în România că tot se zice că-i grădina Maicii Domnului. Să vină la mama lui în grădină. Ar avea exact 2016 ani dar ar arăta de treizeci. Nu-și dă vârsta. Și ce meserie să aibă? Cioban? Pescar? Sau softist? Ori să lucreze în media. Sau la o firmă. Sau la stat. Ia să vedem ce gândiți și dvs. Interesantă idee. Hai să scriem fiecare un scenariu și cel mai bun să ia premiul și să fie ecranizat.          (11.02.2016/03.30)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.