Despre egoism

Despre egoism: Nu e bun de nimic cel care nu e bun decât pentru el. (Proverb românesc)

de Dan Ionescu

Se incriminează egoismul. Adverbul (de mod de excepţie) „decât“ anulează deschiderea. Lumea unui egoist, care înseamnă o atenţie exagerată acordată sieşi, este limitată întrucât este furnizată numai de el însuşi, ca Narcis scufundat şi la propriu, în propria-i contemplare.

De multe ori, spunem despre cineva: Are ochelari de cal, acuzând astfel direcţia singulară în care se devotează.

În ceea ce mă priveşte, aş împărtăşi oricând, atitudinea ultimului samaritean. Supravieţuirea la nivel superior, în lumea de apoi, este asigurată de iubirea pentru semeni. (specifică unui bun creştin).

A fi om echivalează cu a-ţi sprijini semenii, precum şi ei, când tu vei avea nevoie, altfel, retras în tine însuţi şi fără atenţie la mediul care te-a dat, vei dispărea fără a lăsa regrete în urmă.

Am obiceiul de a mă purta în reciprocitate cu prietenii: dacă ei sunt buni cu mine, eu voi fi mai bun cu ei, dacă, dimpotrivă vor fi răi, eu nu voi fi aşa, ci îi voi ignora, părându-mi rău de sufletul lor care, presupun, le va fi amărât de invidie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *