Gelu Dragoș: O nouă revistă în perimetrul nordului de Țară – „Mărturii maramureşene”

O nouă revistă în perimetrul nordului de Țară – „Mărturii maramureşene”

Gelu Dragoş/ UZPR

Revista de cultură, tradiţie şi atitudine civică „Mărturii maramureşene” fondată de scriitorul Radu Botiş din Ulmeni Maramureş va avea periodicitate trimestrială şi apare sub egida Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi a Asociaţiei Cultural-Creştin-Umanitare „Ars Vivat”. Sub conducerea lui Radu Botiș, redactor-șef, componența colectivului redacţional este următoarea: Constanţa Abălaşei-Donosă, Andreia (Ghib) Botiş, Constantin Dobrescu, Gelu Dragoș, Angela-Monica Jucan, pr. Marius (Maxim) Morariu, Ana-Cristina Popescu, Walter Übelhart. Numărul este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mihai Cătrună.

Revista, cu cele peste 180 de pagini ale primului său număr, se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării) tratând subiecte de interes pentru cititori cu variate preocupări, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri.

Radu Botiş semnează trei articole foarte potrivite momentului Praznicului Împărătesc al Nașterii Domnului în preajma căruia își ia startul revista: „Naşterea şi copilăria lui Iisus Hristos”, „Crăciun și sfințenie-n Maramureș”, „Nașterea Domnului – speranță și ideal”. Inspirate de Nașterea Domnului sunt și poemele „Vine iarăși Domnul Sfânt”, „Se aud colindătorii” și „În sfânta noapte de Crăciun” (ultima fiind o colindă interpretată de Marinel Petreuș). Același autor recenzează cărțile „Cugetări (mai mult sau mai puțin) celebre” a profesoarei Olimpia Mureșan și „Monografia satului Țicău” de Traian Ience și prezintă numărul 16-17 (2019) al revistei „Izvoare codrene și chiorene”, iar în colaborare cu prof. Mircea Botiș semnează două articole-portret – unul al cercetătorului științific în domeniul istoriei dr. Remus Câmpeanu, altul al psihologului prof. univ. dr. Călin Valentin Felezeu –, de asemenea, un fragment din volumul „Ulmeni – studiu monografic”. Un poem – „Din suflet orișicând răsună” – al poetului Radu Botiș este inclus în articolul „Remember Ars Vivat” de Traian Rus.

Profesorul Viorel I. Pop din Fărcaşa are o triplă contribuție: un „posibil editorial pentru Izvoare codrene şi chiorene, nr. 18-19”, în care vorbeşte în termeni laudativi despre (cum este rezumat în titlu) „Metamorfoza unei reviste”, un cuvânt-necrolog pentru profesorul și scriitorul Dragomir Ignat și o poezie compusă cu prilejul întâlnirii din anul 2015 cu colegii de liceu.

Ana-Cristina Popescu a trimis și ea un articol – cu titlul „Din tiparniţele presei codrene şi chiorene” – despre numărul 16-17 al revistei „Izvoare codrene și chiorene”. Autoarea participă la realizarea numărului și cu articolul „Fericirea nu depinde de ce ai, ci de atitudinea pe care o ai”.

Din partea Constanţei Abălaşei-Donosă avem un grupaj de poezii, o recenzie amănunțită și, credem, obiectivă la volumul memorialistic „O carte pentru primăvara mea” al Cristinei Creţu și convingătoare aprecieri asupra revistei „Eminesciana”, nr. 3/14 (2019).

Andreia Roxana Botiş semnează articolul „Viaţa – darul lui Dumnezeu” – amintindu-ne cea de-a șasea poruncă din Decalog („Să nu ucizi”) și lămurind ce înseamnă ucidere: nu doar omor, asasinat, avort, ci și sinucidere și eutanasiere.

Ieromonahul pr. dr. Maxim Morariu contribuie la acest număr cu omagiul „Laudatio drd. Alexandru Dărăban”, prezentat cu ocazia atribuirii titlului de cetățean de onoare al Sângeorzului teologului, omului de știință și de litere Alexandru Dărăban.

Ivona Mariş face o atractivă analiză romanului „În umbra lui Shakespeare” al lui Walter Übelhart, exprimându-și totodată convingerea că volumul poate servi drept „suport turistic pentru oraşul Baia Mare”.

Dr. Constantin Dobrescu aduce în lumină și face lumină în privința unui incident puțin cunoscut de la sărbătorirea Universității Populare de Vară la împlinirea a 30 de ani de la înființarea ei de către Nicolae Iorga la Vălenii de Munte. Alt articol al autorului, intitulat „Inginer Petre Lucaciu”, este dedicat lui Radu Botiș.

Gelu Dragoş apare cu o recenzie de suflet la cartea Angelei-Monica Jucan „Înstelatul Finteuş”, semnează și o trecere în revistă a câtorva cărți sosite la redacție (ai căror autori, cu o excepție, sunt maramureșeni nativi sau naturalizați), are și câteva pagini scrise în vers liber.

Ioan Călăuz, om politic independent, om de cultură, primar al comunei Băsești, propune articolul „Acte de caritate realizate de «patriarhul» cauzei româneşti, George Pop de Băseşti”, în care face o sinteză a aportuluimaterial al lui Badea George în susținerea idealului românesc.

Olimpia Mureșan se oprește asupra lucrării „Lucăcești, file de istorie” – monografie realizată de subsemnatul –, publică un consistent „Medalion Emil Gavriș” și semnează (ca al doilea autor) alături de pr. Ilie Bucur Sărmășanul o selecție de texte adunate sub genericul „Picuri de înțelepciune”.

Emil Istocescu pune în evidență valorile romaului biografic „La braț cu Andromeda. Viața scriitorului Gib. I. Mihăescu între realitate și poveste” al scriitorului Al. Florin Țene, care este prezent în acest număr și cu materialele proprii intitulate „Viața satului românesc și a țării în literatura epistolară (1)” și „A apărut un nou număr al revistei «Agora literară» (nr. 39) a Ligii Scriitorilor”.

Detalii despre Ziua Naţională sărbătorită de diaspora şi Radio TV Unirea la Viena găsim în articolul „Cercul Româno-Austriac Viena. Viena, 1 Decembrie 2019 – Radio TV Unirea” scris în colaborare de col. (r) dr. ing. Constantin Avădanei și prof. univ. Florica R. Cândea.

Sub titlul „Întoarcere la obârşii”, prof. Emilia Pop din Mireşu Mare publică o pledoarie pentru conservarea și perpetuarea tradițiilor de la sat, ca și pentru promovarea folclorului autentic, textul conținând, deopotrivă, proiecte și realizări ale muncii cu elevii, subsumate acestei aspirații.

Alt cadru didactic, profesoara pentru învăţământ primar Mariana Cristina Popan, apare ca autor al unui jurnal de excursie școlară în Țara Chioarului, intitulat „Pe cărările istoriei Chioarului” și având specificarea „vizită de lucru”.

Roxana Istudor semnalează apariția numărului 15 al revistei UZP, oferind date despre conținutul numărului și informații despre Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Vasile Bele figurează în revistă cu articolul „Coruia – prima ediţie a Festivalului «Cântec, joc şi voie bună» 2019” și cu o scurtă prezentare a numărului 1-4 (73-76) al revistei „Pro Unione”.

Prof. univ. dr. Florentin Scaleţhi apare cu prima parte a articolului „Obiceiuri și tradiții populare în Kazakhstan”, text preluat de redacție de pe site-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Urmare a experienței sale de staroste la nunți, Marian Vida, de altfel, licențiat în etnologie și master în etnoturism, scrie despre obiceiurile şi ritualul unei nunţi din Maramureş şi despre misiunea importantă a unui astfel de staroste.

George Petrovai distinge „Problemele de fond ale României postdecembriste”, cu concluzia că „toate problemele României postdecembriste au fost generate, și în continuare sunt amplificate, de alterarea componentei moral-spirituale a societății (mai exact a indivizilor ce-o alcătuiesc) și de vlăguirea componentei financiare a economiei sale dezarticulate”, la care adaugă câteva idei (care nu se vor materializa) de îndreptare a lucrurilor.

Articolul „Oameni de seamă ai Maramureșului: prof. univ. dr. Mihai Dăncuș – muzeograf, etnolog” (apărut inițial în „Graiul Maramureșului”) al profesorului Aurel Ghilezan îl aduce în prin-plan pe fostul director al Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmaţiei.

Din arhiva regretatului profesor Traian Rus, au fost recuperate pentru acest număr articolele „Vechea biserică de lemn din Chelinţa” și cel menționat mai sus – „Remember Ars Vivat”.

Din „Graiul Maramureșului” este preluat și articolul evocator al unuia din vechii ziariști și mult timp redactor-șef al cotidianului băimărean „Patru ani de la plecarea spre stele a lui Augustin Cozmuța: «A venit, a sădit, a plecat»” scris de Camelia Tocaci.

Interpreta de muzică populară și religioasă Măriuca Verdeş deplânge, în articolul „Satul suntem noi” dispariția satului tradițional, produsă nu doar prin inerente în cursul timpului modernizări, ci mai ales prin pustiirea satelor cauzată de emigrația masivă a locuitorilor, însă își exprimă și speranța într-o revenire la normalitate cu ajutorul lui Dumnezeu și efortul oamenilor.

În calitate de director și coordonator al Editurii Verbaniana, Gabriela Verban prezintă două lucrări cu autor colectiv scoase de această editură, și anume „Istoria literaturii române contemporane” și „Enciclopedia scriitorilor români. 2019”.

Există și un anunț privitor la noua revistă românească de peste Ocean „International Writers’ Journal”, care va apărea din anul 2020, sub direcția Muguraș Maria Vnuck și David Paul Vnuck (care sunt și fondatori), sediul redacției fiind în localitatea Grand Rapids din statul Ohio.

Materialul „Măsuri stabilite pentru salvarea Casei de Cultură din Baia Mare” este un comunicat al Instituției Prefectului – Județul Maramureș.

În afară de poeții deja amintiți, apar cu versuri Liviu Pendefunda, Valentina Becart, Ioan Dragoş, Carmena Băinţan, Ioan Hada.

Sper ca revista „Mărturii maramureşene” să aibă parte de condeie bune și în viitor și un parcurs lung şi însemnat în acest colţ de Țară şi, pe cât posibil, nu numai în Maramureş.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.