Nichita Stănescu: Câmpie, primăvara (din vol. Sensul iubirii)

În cearcăne verzui te ocolesc departe
vibrațiile ierbii, arcuite tandru,
și le ivești, și le azvârli în jur, sparte
cu râsul tău de băiețandru.

S-ar fi întins sub tine inelată
bolta de ierbi sunându-și glasurile-n prund
dar tu nu știi de ea – și treci întâiași dată
prin stelele ciudate, căscăund.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.