Ştefan Vlăduţescu: Un eseu despre teoria informaţiei

de Mirela Teodorescu

În ultimele decenii, tot mai mulţi oameni de ştiinţă  au fost preocupaţi de felul în care comunicăm, ce , cum, cu cine, de ce comunicăm. Care sunt diferenţele între comunicare, informaţie şi mesaj, care sunt punctele comune lor? Este nevoie să interpretăm/decodificam mesajele pentru a ajunge la informaţie? Au codurile un rol în transmiterea/recepţionarea informaţiilor? Multe dintre răspunsurile la aceste întrebări le găsim în cartea “Informaţia de la teorie către ştiinţă” (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  de Ştefan Vlăduţescu, conferenţiar universitar la Universitatea din Craiova. Domnia sa, ne spune: “Informaţia, precum limba maternă, se învaţă teoretic după ce deja o ştim. Ca să ne însuşim gramatica limbii materne, nimeni n-o poate contesta, presupune că dispunem deja de limba “gramaticală”, limba respectivă deja o vorbim. Gramatica apare astfel ca o teoretizare a vorbirii. Şi pentru informaţie sunt valabile toate acestea, ca de altfel pentru orice activitate curentă. Mai întâi avem idee cum se face un lucru fără o conştiinţă teoretică prea clară şi abia apoi ne lămurim teoria, ca într-o învăţare “learning by doing” “ (pag. 21).

Continuă să citești →

Ştefan Vlăduţescu: An essay on the theory of information

by Mirela Teodorescu

On the last decades, more and more scientists have been preoccupied with the manner in which we communicate: what, how, with whom and why we communicate. What are the differences between communication, information and message, what are their similarities? Is it necessary to interpret/decode the messages to reach the information? Do codes really have a role in transmitting/receiving the information? Many of the answers to these questions can be found in the book: “Information from theory to science”  (Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002)  by Ştefan Vlăduţescu,with an excelent CV, associate Professor at the University of Craiova.  He asserts: “Information much like the native language is learned in theory after we already know it. In order to learn the grammar of the native language we indubitably can assume that we  are able to use the “grammar” language beforehand as the language itself we speak it already. Thus the grammar appears as a theory of the act of speaking. These features concern also the information as do any current activity. First of all, we know how to do something without a clear theoretical consciousness of it and barely after do we learn the theory such as a “learning by doing” process”.

Continuă să citești →

Ştefan Vlăduţescu : Magia comunicării

de Mirela Teodorescu

Ştefan Vlăduţescu este un exeget în comunicare cu mai multe cărţi publicate în acest domeniu, fiind fascinat de diversitatea aspectelor oferite de acest segment al stiinţei, în care se întrepătrund noţiuni de sociologie, psihologie, filosofie, filologie, jurnalism, relatii publice, informatică, matematică, stăpânindu-le  cu multă îndemânare în volumul “Concepte şi notiuni de comunicare şi teoria mesajului” (Craiova, Editura Sitech, 2009).

Continuă să citești →