Bogdan Mihai Dascălu: Nisipuri (Poeme), Editura David Press Print, Timișoara, 2012, 78 p.
Poemele pornesc de la revizuirea unui raport: peisajul nu mai este văzut de oameni, ci de locuințe. Marile geamuri sunt un fel de pupile care exercită vedere până când raza oglindită – sau a „privirii” lor – este interferată de atenția uităturii umane. Cadrul iar se umanizează atunci. Alternanța exclude prezența efectivă a omului care este numai sugerată. În locul protagonistului, se plimbă însuși cititorul. Drumul pe care se merge nu e numai al cărții, dar și al propriului trecut. Mereu e trimiterea aceasta către noi, a poemelor acestui volum rafinat.