Foto: Mihaela Delamare, Prim-planul
Dacă nu ar fi apărut Eminescu, poate cel mai mare poet al românilor ar fi fost considerat Ion Heliade-Rădulescu, datorită valorificării unor mituri fundamentale, ca Zburătorul, sau ideilor de veritabil patriotism care ar fi capacitat poporul oricând pentru demersuri de împlinire.
C. D. Fortunescu: O viață, roman de M. Beza. Revista „Năzuința”, Anul I – No. 1, Aprilie 1922. Din Lumea cărților, p. 50
Eugen Lovinescu este promotorul modernismului la noi. A luat un doctorat la Paris, a înființat revista „Sburătorul” la care au scris numeroși tineri (atunci): Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Adrian Maniu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu ș.a. Pe lângă revista „Sburătorul” a funcționat cenaclul cu același nume. Ședințele se țineau în casa profesorului. Se mai pot spune: a proclamat autonomia esteticului, a scris două istorii fundamentale: Istoria literaturii române contemporane și Istoria culturii române moderne…
Saul Bellow: Darul lui Humboldt
de Mirela Teodorescu
Saul Bellow este exponentul fazei de tranziţie între generaţia modernistă – clasicii modernismului – Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, şi cea a postmoderniştilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc.
Eugen Lovinescu și modernismul
Ex Occidente lux
de Dan Ionescu
Revista și cenaclul „Sburătorul” și-au propus promovarea noilor talente, după cum se poate lesne deduce din articolul Celor ce vin (1919) de Eugen Lovinescu, și astfel au fost descoperiți Ion Barbu, Ilarie Voronca – în poezie, Camil Petrescu, Anton Holban, Gh. Brăescu, Hortensia Papadat-Bengescu – în proză, G. Călinescu. Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, în critica literară.