Sarah Dunant: În compania curtezanei. Recenzie de Mirela Teodorescu

descărcare

Romancieră, producătoare şi critic literar, Sarah Dunant este una dintre autoarele britanice care se bucură de un succes răsunător atât în Europa, cât şi în SUA. S-a născut în 1950 în Londra şi a studiat istoria la Newnham College, Cambridge. S-a făcut cunoscută ca actriţa, iar în 1974 a devenit producătoare pentru BBC. În prezent scrie recenzii pentru publicaţii prestigioase precum The Times şi The Observer şi prezintă emisiunea „Night Waves” la BBC Radio 3. De la debutul literar din 1983 cu Examinating Angels (pe care-l semnează cu pseudonimul Peter Dunant), Sarah Dunant a mai scris încă zece romane şi două cărţi de eseuri. Unul dintre personajele sale emblematice este Hannah Wolfe care apare în Birth Marks (1991), Fatlands (1993) – câstigător al Crime Writers’ Association Macallan Silver Dagger for Fiction – şi Under My Skin (1995). În anii următori publică Transgressions (1997) şi Mapping the Edge (1999) care confirmă pe deplin succesul la public de care se bucură autoarea. Cele mai recente romane ale sale, Nasterea lui Venus (The Birth of Venus, 2003) – bestseller internaţional tradus în peste douăzeci şi şapte de limbi – şi În compania curtezanei (In the Company of the Courtesan, 2006) – intrat imediat dupa apariţie pe lista de bestselleruri a New York Times şi tradus în treizeci de ţări –, au propulsat-o pe Sarah Dunant în topul celor mai de succes scriitoare de romane istorice.

Continuă să citești

Întâlnire cu Joe Black – Cronică de film, de Mirela Teodorescu

images

Povestea este o versiune modernă a filmului Death Takes a Holiday (Moartea în vacanţă) realizat în 1934,  dar este de circa trei ori mai lung, fapt pentru care a fost criticat cu duritate în cronicile de profil.

Meet Joe Black, are trei nominalizări la Academy of Science Fiction, Fantasy & Horror Films, pentru cel mai bun actor în rol principal (Anthony Hopkins), cea mai bună actriţă în rol secundar (Claire Forlani) şi cea mai bună coloană sonoră.

Continuă să citești

Înfruntarea – Cronică de film, de Mirela Teodorescu

descărcare

Filmul „Infruntarea” (titul original „The Edge”), în regia lui Lee Tamahori, o producţie 1997, reprezintă ecranizarea ultimului scenariu al lui David Mamet. Filmul prezintă istoria incitantă a doi bărbaţi; un miliardar Charles Morses (interpretat de Anthony Hopkins) şi un fotograf de modă Robert Green (Alec Baldwin). Conflictul dintre ei iese la iveală după prăbuşirea avionului în care se aflau, când cei doi sunt nevoiţi să lupte pentru propria supraviţuire în sălbăticia ostilă a ţinuturilor din Alaska. Alături de cei doi monştri sacri mai apar patru vedete: top-modelul Elle Macpherson, Harold Perrineau, L.Q. Jones, precum şi ursul Bart, un adevărat star în lumea filmului american, după ce a mai apărut în producţiile „Ursul” şi „Legendele toamnei”.

Continuă să citești

Biografii celebre…

S-a întâmplat astăzi…Geoffrey_Chaucer

1400 – A murit Geoffrey Chaucer,  „ultimul poet al evului mediu și primul poet al noilor timpuri”, dar și autorul celebrelor „Povestiri din Canterbury”.

Troilus și Cresida

         (de Geoffrey Chaucer,

                  trad. de Dan Duțescu)

De Troil, rigăi Priam fiu mezin –
Cât încă sunt cu voi aici – agale
Voi depăna: cum a sorbit din plin
Iubirea cu amarurile sale Continuă să citești

Bogdan Jugănaru: „PROMENADA CULTURALĂ“ LA BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE

1375880_663785490321269_1282765455_n

Sâmbătă, 26 octombrie 2013, pe seară, Biblioteca Academiei Române îşi deschide porţile şi vă aşteaptă să descoperim împreună farmecul Bucureştiului de altă dată şi frumuseţea arhitecturală a străzii Calea Victorie.

Între orele 18.00-22.00 aveţi la dispoziţie trei „destinaţii“ ale bucuriei intelectuale:

Continuă să citești

Ernest Hemingway: Adio arme! – Recenzie de Mirela Teodorescu

adio,arme-3346

Opera lui Ernest Hemingway are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu„, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.

”Când oamenii înfruntă cu atâta curaj lumea, ca să-i frângă, lumea trebuie să-i omoare, şi, fireşte, îi omoară. Lumea frânge pe fiecare şi după aceea la mulţi locul în care au fost frânţi se-ntăreşte. Dar pe cei care nu se lasă frânţi îi omoară. Îi omoară fără deosebire şi pe cei foarte buni, şi pe cei foarte blânzi şi pe cei foarte viteji. Şi dacă nu te numeri printre aceştia, poţi să fii sigur că te va omorî şi pe tine, numai că nu e nicio grabă anume.”

Deşi apare ca o poveste frumoasă de dragoste pe fundalul cenuşiu al războiului, această carte e mult mai mult decât atât. Este un manifest împotriva acestei absurdităţi numită Continuă să citești

Milena Munteanu: Jurnal de Toronto

images
Alienare şi dragoste
Mama îmi spusese că vroia sa vadă o prietenă în vârstă, care este într-o fază terminală. Ea nu mai trăieşte acasă, locuieşte acum într-un nursing home, sub îngrijire medicală continuă. O cunoşteam deja pe Iulia, prietena mamei.  Dacă o vezi o dată, nu îi mai uiţi zâmbetul. Pictoriţă, căsătorită cu un sculptor, a trăit o viaţă boemă, în frumuseţe şi răsfăţ. Cineva  spunea că ar fi fost o pasăre de noapte. Să fie sănătoasă.

Oglinda literatorilor

S-a întâmplat astăzi…

pianista

 

1854 – S-a născut poetul francez Arthur Rimbaud, figură ilustră a literaturii moderne. Originalitatea versurile sale constă în asociații metaforice neașteptate și în amestecul între conștiința de sine și resemnare.

În seri de vară-albastre, voi merge pe cărări,
Să mă înțepe grâne, să calc pe ierbi mărunte;
Prin proaspăta răcoare voi trece-n dulci visări,
Lăsa-voi adierea să scalde a mea frunte.

Fără a spune-o vorbă și fără nici un gând,
Doar dragostea urca-va în suflet infinită; Continuă să citești

Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română

                                    

Domnilor Colegi, Onoraţi Ascultători,

Ales într’un loc nou creat şi dorind totuşi să mă conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaş, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoşul meu şi al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoşul tuturor: ţăranul român…