„Nu putem rezolva probleme folosind același tip de gândire cu care au fost create.”
Albert Einstein
Mihail Afanasievici Bulgakov, născut la Kiev în 1891, fiul unui profesor de dogmatică de la Academia de Teologie din oraş, se înscrie şi termină strălucit Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev, practicându-şi, timp de patru ani, profesiunea cu deosebită competenţă. Stabilit definitiv la Moscova în 1921, renunţă la medicină în favoarea literaturii şi publicisticii. De o mare diversitate – foileton, schita, povestire, nuvelă, roman, farsă, dramă etc. –, scrierile sale conturează o viziune de o surprinzătoare coerenţă. Contestat adesea cu virulenţă de critica vremii – să nu uităm anii dramatici în care şi-a desfăşurat activitatea literară, 1920-1940, anul morţii sale –, a reuşit să publice prea puţin în timpul vieţii, antologicele naraţiuni fantastice Diavoliada şi Ouăle fatale, precum şi romanul Garda alba numărându-se printre excepţii. Adevarata glorie a lui Bulgakov este postumă. Pâna şi capodopera sa, Maestrul şi Margareta, la care a lucrat si dupa ce şi-a pierdut vederea, până în ultima zi a vieţii, a văzut lumina tiparului în U.R.S.S. abia în 1967, an ce marcheaza inceputul publicarii masive a operelor lui Bulgakov peste graniţă, inclusiv în România.
