Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente

Dan Ionescu: Presa literară din Oltenia, Ed. AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei

  1. Reflectarea jurnalistică a traiului de zi cu zi

În anii douăzeci ai secolului trecut, se scria despre reorganizarea lecturii publice în Franţa: „În jurul fiecărei biblioteci, trebuie să se organizeze cicluri de conferinţe care să trezească gustul de citit în publicul vizitator” (Velicu, 1924, p. 380). Parisul avea „83 de biblioteci populare întreţinute de Primărie. Bucureştiul nu are niciuna. În timpul războiului, lucru curios, numărul cititorilor a fost de două ori mai mare faţă de anii normali. Chiar în acei ani s-a mărit numărul bibliotecilor. Populaţia avea nevoie de o mângâiere, de o uitare, de o încurajare în suferinţă. Sufletul îşi afla sprijin în cărţi, ceea ce n-a fost la noi” (Velicu, 1924, p. 380). Sursa informațiilor o constituie o broșură semnată de Marcel Clavié, cu succes în epocă şi tradusă în limba română.

Continuă să citești

Presa literară din Oltenia, de Dan Ionescu. Fragmente

Dan Ionescu: Presa literară din Oltenia, Ed. AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 20 de lei

 

INTRODUCERE

 

Descoperirea tiparului a perfecţionat comunicarea între cetăţenii diferitelor locuri şi timpuri, îndeosebi prin apariţia presei. Publicaţiile au instituit continuitatea şi periodicitatea transmiterii de informaţii, conectându-i pe cititori într-o mult mai mare măsură la actualitate.

Studiul presei în general reprezintă o componentă a istoriei culturale, tot astfel cum cercetarea celei literare trebuie integrată istoriei literaturii, căci evoluţia literaturii a datorat enorm publicaţiilor specializate.

Continuă să citești

Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu

Fragment din romanul A dispărut o lume, de Iulian Popescu, Editura “Sitech” Craiova, 2010 [Cote: Biblioteca „Aman” 821rum/P81; Biblioteca Universităţii din Craiova II 93093]

[Inginera chimistă Magnolia, venită nouă într-o uzină prin anii `70, a întâlnit în fabrică o mare dezordine în probleme de chimie. Înainte de facultate absolvise o şcolă medie tehnică de contabilitate şi lucrase un an la o mică întreprindere.]

CAPITOLUL 14

ŞAHUL

………………………………………………….

În biroul lor intrau mereu fel de fel de oameni, cu fel de fel de probleme: ingineri proiectanţi cu întrebări privind prescripţiile tehnice pentru acoperiri metalice, vopsiri, materiale plastice etc., tehnologi ce voiau fel de fel de reţete, maiştri cu încurcături tehnologice, cei de la Protecţia muncii cu poluarea de la vopsitorie şi câte şi mai câte. Magnolia, care acum cunoştea bine uzina, localiza imediat unde e atelierul cu acel produs, se uita pe observaţiile ei, spunea ce dorea să facă şi promitea că va rezolva, explicând că acum are probleme mult mai grave. Şi aşa era. Harababura din documentaţii privind operaţiile legate de chimie, evitarea unor accidente, pânze de apă pentru absorbţia jeturilor de vopsele la vopsirea pieselor suspendate şi multe altele.

Continuă să citești

Fragment de roman, de Iulian Popescu

[În romanul recent apărut, (ce va putea fi citit în curând la Biblioteca „Aman” şi la cea a Universităţii din Craiova), „Numai dascăl să nu fii…” de Prof. univ. dr. ing. Iulian Popescu, este vorba de peregrinările unei profesoare de şcoală elementară, care în anii `60 -`80 deşi absolvise 24 de ani de şcoală şi facultate, a fost numai suplinitoare, cum a şi ieşit la pensie… Mai jos se dă un capitol din acest roman.]

REVIZOAREA…

Învăţată cu peregrinările prin şcolile patriei, Mioara a ajuns într-o comună din Ardeal, unde va preda, tot ca suplinitoare, la o şcoală de opt clase. Şi-a găsit repede o gazdă, doar se pricepea la asta, fiind obişnuită, iar cu o zi înainte de a începe şcoala, s-a dus să vadă ce şi cum. Nu cunoştea pe nimeni, n-o cunoştea nimeni. La intrarea în şcoală nu ştiu cum i-a venit, dar a luat o figură impunătoare, doar jucase în câteva piese de teatru prin şcoli, fiind obişnuită cu schimbarea fizionomiei şi a ţinutei.

Continuă să citești