Dan Ionescu: Raportul poetului cu sine*

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 1 / 2019

Pentru a cunoaște omul, care mai mult e o metaforă pentru mister, e nevoie de a acționa precum Alexandru cel Mare în fața nodului gordian, cu determinare. Ianuarie – Raul Iordăchiță, în disperarea de a desluși odată ființa umană, începe să o descrie în ansamblu, tocmai pentru a se pune la adăpost în cazul în care demersul nu-i reușește, iar cea mai recentă carte a lui, Omul gordian (Editura Junimea, 2018) – cu o prezentare de Ioan Holban, este un fel de oglindă a propriilor estimări asupra variantelor de evadare din limitele propriului corp: „Omul e nod gordian, / vezi bine că e nod gordian. / Ia seama numai la acizii nucleici; / ia seama la gândurile lui dintr-o zi, dintr-un an, / dintr-o viață” (Omul gordian).

Continuă să citești

Amintiri despre Caragiale. Culese, de Adi Popescu

Cu ceva vreme în urmă (mai precis in concediul din anul 2007) am citit o carte extraordinară despre I.L.Caragiale. E scrisă de un colectiv de autori. M-am convins, dacă mai era cazul de faptul că literatura română naşte adevărate genii. Caragiale e cu siguranţă un mare geniu. Scrierile lui sunt de actualitate şi astăzi. Sunt convins că scrisoarea lui pierdută se va juca cu casa închisă şi peste cîteva sute de ani. Am văzut de curând o ecranizare cu Claudiu Bleonţ. Elementul de noutate era laptopul de pe biroul lui Tipătescu.

Continuă să citești