Pădurea spânzuraților – roman psihologic. Studiu*, de Dan Ionescu

Pădurea spânzuraților – roman psihologic

de Dan Ionescu

*Studiu apărut în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 5 / 2020

Pentru a scrie Pădurea spânzuraților, Liviu Rebreanu s-a documentat temeinic asupra etapelor presupuse de tragedia fratelui său, Emil Rebreanu, acuzat de trădare de către un tribunal militar austro-ungar și executat prin spânzurare (în 1917).

Continuă să citești

100 de ani de la apariția romanului Ion de Liviu Rebreanu. Articol*, de Dan Ionescu

100 de ani de la apariția romanului Ion de Liviu Rebreanu

*Articol apărut în revista „Luceafărul de dimineață”, Nr. 4 / 2020, p. 16

Apariția romanului Ion reprezintă „o dată istorică în procesul de obiectivare a prozei românești” (după cum aprecia Eugen Lovinescu, teoreticianul modernismului la noi). Până la publicarea lui, romanul românesc număra câteva remarcabile realizări: Ciocoii vechi și noi (1863) de N. Filimon, trilogia Neamul Comăneștenilor (1894 – 1898) de Duiliu Zamfirescu, Mara (1906) de Ioan Slavici și Neamul Șoimăreștilor de M. Sadoveanu (1915).

Continuă să citești

Eugen Ionescu: Cântăreața cheală (Fragment). Nonsensul comic

Doamna şi Domnul Martin se aşează unul în faţa celuilalt, fără să-şi vorbească. îşi zâmbesc timid. 
 

DOMNUL MARTIN (dialogul care urmează trebuie rostit cu o voce tărăgănată, monotonă, puţin cântat, fără nici o nuanţă): Mă scuzaţi, doamnă, dar am impresia, dacă nu mă-nşel, că v-am mai întâlnit undeva.

Continuă să citești