https://blog.revistaderecenzii.com/

Imitație dupre Petrarca
(Lieti fiori…)

Ferice flori și ierburi tinerele,
Ce primblând vă-atinge multe oare
Pasul cel lin frumoasei doamne mele,
În voi tipărind urmele ușoare!

Câmpie ce-asculți dulce-i cuvințele,
O vioară de amor mirositoare,
Păduri anuoase, ce cu verzi umbrele
Faceți plăcute ascunsuri și răcoare.

Limpede apă, dintre munți născută,
Ce ochii uzi și blânde a sale fețe,
Care cu a lor grație te-mprumută,

De voi ferice despre-a ei frumˇsețe!
Nu-i stâncă ce diuoasă amu făcută
De-a arde l-al meu foc să nu s-învețe.

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Laura_(lieti_fiori…)

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pierduți în mulțime, stăteau întâmplător
în lumina din vitrina unei tutungerii.
Privirile când li se întâlniră,
dorința trupurilor, ilicită,
s-a-ntrezarit timid, șovăitor.
Vreo doi-trei pași ușor neliniștiți –
și-apoi un zâmbet și un semn discret.

Odată singuri însă în trăsură…
apropierea trupurilor, senzuală;
mâinile-mpreunate; buzele-mpreunate.

Traducere Elena Lazăr

Sursa: http://poetii-nostri.ro/konstantinos-kavafis-vitrina-tutungeriei-poezie-id-35094/

https://blog.revistaderecenzii.com/

întreprins la Roma, la 1811, când în ceri se vedea cometa cea mare

Nu țintiți de-acuma ochii cătră steaua înfocată,
Ce întinde preste ceruri coama sa de ră menire.
E deprinsă de mult Roma cu asemenea privire,
Azi minune mult mai mare o femeie ni arată.

Spre-a supune voiei sale calea vânturilor dată,
Nestatorinic ușor aer îl închide-n văl subțire,
Preste nouri zboară luntrea prin asemene urzire,
Cu odorul cel mai dulce a naturei încarcată.

Înmândrit-atunci natura d-o ființă-așa dorită,
I deschide-a ei secrete, ce-i a lumei armonie,
Și cu ea domnia-mparte preste sfera cea stelită.

La pământ, de unde zboară, de-amu nu mai vra să vie,
Că puternicul ei cuget mai înalt o tot învită,
Și în ceri de nu ajunge, este deamnă ca să fie!

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/%C3%8En_ocazia_zborului_aerostatic_a_madamei_Blanchard