https://blog.revistaderecenzii.com/
1648 – A fost semnată Pacea de la Westphalia, marcând astfel sfârșitul Războiului de treizeci de ani.
1795 – Teritoriul Poloniei a fost divizat între Prusia, Rusia și Austria. Statul polonez va reapărea pe harta Europei abia la sfârșitul Primului Război Mondial (1918)
1857 – A fost înființat Sheffield F.C., primul club de fotbal din lume.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Tot pe vremurile-acelea, în hotar cu sciții, se-tindea țara tracilor către miazăzi și apus, până-n stâncile Balcanilor -muntele Hemus, cum îi ziceau pe atunci — pragul strălucitului regat al Macedoniei. Popor mare și vrednic în războaie erau tracii, dar desfăcut în neamuri multe, și la prea mulți stăpâni împărțit.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Atelierele „Brăiloiu”, ediția a XII-a, octombrie 2023
La data de 17 octombrie 2003, în cadrul celei de-a XXXII-a sesiuni a Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație (UNESCO) a fost adoptată Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Bucuresti, 23 octombrie 2023
De 60 de ani, Madrigalul schimbă România prin muzică. Anna Ungureanu, dirijor şi Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, deschid noul sezon „Nocturne”, la TVR 1
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
A fost odată un băiat. El, de la naşterea lui, se pomenise bubos. Ce n-a făcut el ca să se cureţe de bube? dară în deşert. Băieţii la joc şi fetele la horă îl huiduia şi fugeau de dânsul ca de o lepră.
https://blog.revistaderecenzii.com/
* Timişoara: De la ora 15:00, Sala Multifuncțională a Consiliului Județean Timiș va fi gazda unui spectaculos recital de pianină. Renumita pianistă de origine japoneză, Natsumi Kuboyama va interpreta piese precum „La Campanella” de Franz Liszt și „Nocturna Op.9-2” de Frederic Chopin
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Pentru că se apropie sfârşitul lunii octombrie, am să mă refer la o scrisoare care circulă pe net, scrisă de un copil în 2022 despre Haloween – sărbătoare care a prins rădăcini (mai mult comerciale aş zice eu) şi în România.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
* De la ora 17:30, la Galeriile de Artă ale Academiei Române, Calea Rahovei nr. 167, va avea loc deschiderea expoziției din cadrul Salonului Național de Artă Contemporană (SNAC) 2023, organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România. Tema Salonului Național de Artă Contemporană de anul acesta este „Supraviețuire”, iar lucrările selectate și expuse prezintă multiple interpretări ale temei, de la cele istorice ale lui Aby Warburg, până la cele de actualitate socio-politică, cât și interpretări personale ale artiștilor expozanți. În cadrul expoziției de la Galeriile de Artă ale Academiei Române curatoriată de Maria Pașc și Diana Roman sunt prezentate lucrări de pictură, grafică, sculptură, metal, tapiserie și multimedia Expoziția poate fi vizitată în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie la Galeriile de Artă ale Academiei Române
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Pe pământul Daciei, în țara asta scumpă, plătită cu atâta sânge, supusă în sfârșit după atâtea jertfe, Traian aduce roiuri proaspete de oameni, din toate părțile întinsei lui împărății, și mai ales din Iliria. Un popor nou se așterne peste sfărâmiturile neamului dac, un nou răsad din vița romană prinde rădăcină în munții și în văile Dunării. Pe ruinele Sarmisegetuzei se ridică Ulpia Traiană, și în scaunul lui Decebal stă acum un cârmuitor împărătesc, „Legatus Augusti”. Minți pricepute și brațe harnice întocmesc țara și-i dau cu totul o altă față. Drumuri largi, pietruite, colindă netezișul câmpiilor și desfundăturile munților. Orașele sunt înzestrate cu băi, cu temple, cu teatre, și prin cetăți se așează oaste. Valuri uriașe de apărare se ridică de-a lungul hotarelor deschise bântuirilor. Brazdă nouă se răstoarnă din pământul în care dorm oasele atâtor viteji, holde îmbelșugate îmbracă văile Dunării. Meșterii se alcătuiesc în bresle. La gropile de aur din munții Ardealului lucrează săpători aduși din Dalmația — aurarii, cea mai aleasă și mai cu vază dintre toate breslele țării. Ostașul roman muncește alături cu băștinașul dac, se-ngrădește cu el în aceeași gospodărie, s-așează la aceeași vatră, își împart bucuriile și durerile, pâinea și sarea sub același acoperământ, și cel ce a biruit ieri cu armele biruie acum cu alcătuirile vieții lui, cu mintea lui luminată, cu limba lui sonoră și limpede — o cucerire înceată, blândă, firească, întinsă fără siluire, primită fără suferință.
Continuă să citești