Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei. Basm de Petre Ispirescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

 A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii, trenţăroşi şi nespălaţi, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteţ decât cei doi mai mari, dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Ţugulea.

Poveşti de Petre Ispirescu - Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei
Continuă să citești

Flora română – Constantin Negruzzi

https://blog.revistaderecenzii.com/

Iași, 4 mai


Onisim cerențel, D-nei Florineasca


Eram încă sub plăcuta impresiune a petrecerei ce am avut la Brustureni, unde grațioasa voastră ospeție ne făcea a uita supărările vieței, când m-am trezit în oraș unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. Unde sunt șesurile verzi a râulețului ce curge prin grădina d-voastră? Unde sunt rediurile umbroase? Unde florile acele rari pentru care ne sfădeam totdeauna? Unde mai ales amabila d-voastră societate? Petrecere, flori, verdeața au lăsat numai o dulce și neștearsă suvenire!

Continuă să citești

Am stat de vorbă-n colțul străzii – Heinrich Heine

https://blog.revistaderecenzii.com/

Am stat de vorba-n coltul strazii
Aproape-un ceas si jumatate;
De stransa noastra legatura
Ne-am spus cuvinte-nflacarate.

Ce mare e iubirea noastra,
Ne-am spus-o pentru-a mia oara –
Am stat de vorba-n coltul strazii
Si nu vedem cum timpul zboara.

Zeita hatra a-ntamplarii,
Vioaie si voioasa fata,
Trecu privind la noi ironic
Si chipul ei pieri indata.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/heinrich-heine-am-stat-de-vorba-n-coltul-strazii-poezie-id-8197/

Geții. Dacii de Alexandru Vlahuță

https://blog.revistaderecenzii.com/

Tot pe vremurile-acelea, în hotar cu sciții, se-tindea țara tracilor către miazăzi și apus, până-n stâncile Balcanilor -muntele Hemus, cum îi ziceau pe atunci — pragul strălucitului regat al Macedoniei. Popor mare și vrednic în războaie erau tracii, dar desfăcut în neamuri multe, și la prea mulți stăpâni împărțit.

Continuă să citești

Consilii – Heinrich Heine

https://blog.revistaderecenzii.com/

Traducere de Ștefan Octavian Iosif

Ibovnica dacă te-a amăgit,
Tu caută alta să-ți placă; –
Ori lasă mai bine orașul iubit,
Ia-ți traista în spate și pleacă.

Un lac lin, albastru, găsi-vei ușor,
Și sălcii sălbatice, triste.
Acolo-ți vei plînge îngustul tău dor,
Durerile mici, egoiste.

Ci dacă te urci la munți, cu păduri
Durerea-ți va fi mai ușoară;
Pe stîncile sure vezi numai vulturi
Și țipătul lor te-nfioară.

Acolo devii tu însuți vultur,
Renaști din senin ș-o să-ți pară
Că lumea-i a ta, cînd cauți în jur,
Și nici n-ai pierdut vro comoară !

Sursa: https://poetii-nostri.ro/heinrich-heine-consilii-poezie-id-28021/

Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă de Petre Ispirescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

  A fost odată un ţăran şi-l chema Neagoe. Acest ţăran era om voinic şi harnic. Nu-i păsa lui de nu ştiu cine de ar fi fost. Vezi că-şi căta de munculiţa lui, îşi plătea dajdia, se avea bine cu toţi din sat, şi cum făcea el, ce dregea el, se chivernisea omul ca să-i ajungă agoniseala muncei sale pentru multă vreme.

Poveşti de Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă
Continuă să citești