https://blog.revistaderecenzii.com/
„Mi-a plăcut culoarea” este al doile roman al autoarei Ioana Heidel. Așteptasem cu interes cartea, știind că e vorba de „urmele unei românce din Gabon”, nimeni alta decât Olimpia Zdrenghea, fosta mea colegă de la Liceul de Artă din Craiova. Nararea vieții unei femei liberate din România anilor de dictatură comunistă stă la baza romanului document al vieții în Gabon. Olimpia e „olimpică”, o femeie curajoasă ce a înfruntat barierele discriminării, prejudecăților, mentalitatea retrogradă și rasistă, „etica” ce respingea tot ce era străin, nou, diferit de cărarea bătătorită. Căsătoriile mixte erau rare și trecute prin furcile caudine ale securității și oprobiului public, mai ales când erau persoane de altă religie, altă culoare politică sau de piele. În roman citim doar o mică parte din mostrele de antipatie și „felicitările” de care a avut parte tânăra îndrăgostită de un student african în acea epocă. Călătoria Olimpiei a început ca o aventură în anii ´80 și continuă încă după decenii. Realizarea profesională, cariera și-a desăvârșit-o pe pământ african, printre locuitorii Gabonului. Baza educației și a pregătirii sale artistice a făcut-o însă în România, țara din care își trage seva ambiției, puterii și curajului său cu accente masculine. Cu siguranță însă că frumusețea și senzualitatea chipului blond nu au trecut neobservate în drumurile sale, știm bine că un aspect agreabil descrețește frunțile și nimeni nu rămâne indiferent. Lumea africană a primit-o cu brațele deschise, deși era o curiozitate blondă cu pielea albă „opărită ca puiul” și care nu a scăpat de testul ancestral al familiei soțului, după ritualuri tribale. Dorința Olimpiei de-a cunoaște lumea cea nouă și de a fi integrată lor a fost mai mare decât respingerea a tot ce i se părea injust sau retrograd: poligamia, vânzarea mireselor, condiția femeii redusă la situația de supusă, fără drepturi egale cu bărbatul etc.
Continuă să citești →
