Adâncirea procesului de scindare a societății românești. Studiu de Ion R. Popa

https://blog.revistaderecenzii.com

                        În deceniile al V-lea și al VI-lea din veacul trecut, societatea românească era percepută de către regimul comunist ca fiind împărțită în bogați și săraci, cu diverse variante (moșieri, chiaburi, industriași, comercianți, meseriași, mici patroni; țărani mijlocași, țărani săraci, țărani fără pământ, muncitori, funcționari, intelectuali …), față de care regimul politic de inspirație sovietică, bazat pe „alianța”  muncitorească-țărănească, a promovat raporturi diferite; caracteristic epocii a fost raportul cu cei bogați, care a îmbrăcat forma luptei de clasă. Prin promovarea pe scară largă acesteia, s-a produs marea sciziune în societatea românească. În perioada Dictaturii proletariatului, la sate, după 1949, aceasta a luat formele cele mai fățișe prin promovarea principiului „ne aliem cu țărănimea săracă, ne sprijinim pe țărănimea mijlocașă și luptăm împotriva chiaburimii până la lichidarea acesteia!” Chiaburimea a sfârșit în 1959, prin „acceptarea acordului” de intrare în g.a.c, iar moșierimea, marii industriași, marii bancheri au fost lichidați prin condamnări și succesiunea de reforme nimicitoare: monetare, actele de naționalizare a averilor; cea programată  la 3-5 martie 1949, când s-a produs nu doar trecerea în bun al statului a averilor moșierești, dar și dislocarea familiilor acestora din mijlocul țărănimii, pentru a nu mai exercita o influență negativă asupra acesteia.  Totodată, era trasată linia  colectivizării și luau naștere marile unități agricole de stat, G.A.S și S.M.T.

Continuă să citești

Moromeții (III, 13) de Marin Preda

https://blog.revistaderecenzii.com

XIII

Moromete nu credea totuși că era chiar așa de rău, că într-un timp atât de scurt Achim prinsese gustul să cheltuie banii pe care îi câștiga cu vin și cu femei, dar nu-i plăcea ceea ce auzise și mai ales nu înțelegea. La urma-urmei pentru ce a socotit Achim că e mai bine să-și cumpere haine, pantofi și cravată, când fusese vorba că primii bani pe care avea să-i câștige trebuia să-i trimită acasă? Nu fusese de față când tăiase salcâmul? Se împrumutase la Aristide cu o sumă neobișnuit de mare și nu știa Achim, nu presupunea, că acest împrumut, care avea să se facă în urma lui, trebuia acoperit tocmai de el, de Achim?

Punându-și aceste întrebări, Moromete se văzu silit să răspundă că într-adevăr Achim nu știa și nu presupunea, altfel totul ar fi de neînțeles. Se pare că Achim luase drept bună ideea că dacă la toamnă aduce trei mii de lei, toată povestea s-a încheiat.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1852 – Contele Camillo de Cavour a devenit prim-ministru al Regatului Sardinia-Piemont, în jurul căruia s-a cristalizat ulterior statul italian unit.

1856 – La Galați, a început prima conferință a puterilor europene cu privire la problemele de navigație pe Dunăre, în urma căreia s-a înființat Comisia Statelor alăturate Dunării.

1890 – S-a dat în folosință „City and South London Railway”, prima linie a metroului londonez, respectiv prima linie de transport feroviar urban subterană de adâncime și prima cale ferată care a folosit tracțiune electrică.

Continuă să citești