https://blog.revistaderecenzii.com
♈ Berbec
Este posibil să simți o lipsă de motivație. Reflectează asupra propriilor dorințe și nevoi pentru a-ți regăsi direcția.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Este posibil să simți o lipsă de motivație. Reflectează asupra propriilor dorințe și nevoi pentru a-ți regăsi direcția.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Ce n-ar da un mort in groapa pentr-un rasarit de luna!
Ai zis tu, si eu atuncea, cand pe-a dorului aripe
Dusi de-al iubirei farmec, – privind cerul impreuna –
Noi visam eternitate in durata unei clipe.
https://blog.revistaderecenzii.com
Din timpuri străvechi, poporul, cei care muncesc, poartă povara a două robii: robia economică și cea spirituală. Cel robit moralicește se lasă mai ușor exploatat, de aceea stăpânitorii care nu cred în religii dar care le susțin, își realizează mai ușor interesele egosite. Adevăratul om ar trebui să săvâșească binele și să se ferească de a face rău, nu de frică sau pentru răsplată, ci numai pentru că așa e drept și normal să se poarte între semenii săi. Sentimentul religios este însă în scădere în occident, și în creștere în țările estice sau asiatice. Indiferent de religii sau alte criterii geopolitce, majoritatea acceptă ideea că există o putere, Dumnezeu/energie eternă, necesară, ce există dintotdeauna. Pretutindeni vedem biserici și temple. Dumnezeu fiind etern, așa e și universul. De veacuri, monarhi, guvernanți, caste și clerici, conducători de popoare, îndrumători de conștiințe, tratează omenirea ca pe o turmă bună doar să fie tunsă, mulsă și trimisă la abatoare. De veacuri, dezmoșteniții îndură cu resemnare mizeria și robia, grație mirajului amăgitor (?!), Cerului și viziunii groaznice a iadului…E știut faptul că bogați și cârmuitori, acești dumnezei tereștri, au presărat pământul cu numeroase victime, cu nespuse chinuri. Notasem aceste rânduri probabil sub influența a ce trăim, vedem, gândind la zilele de fervoare creștină. „…Când vei fi alungat dumnezeii din cer și de pe pământ, când te vei fi eliberat de Stăpânii de sus și de stăpânii de jos, când vei fi sfârșit cu acest dublu gest de liberare, atunci, și numai atunci, o, fratele meu, vei scăpa din iadul tău și vei realiza cerul tău!”. Acum un secol Sebastien Fauré scria această frază în cartea tradusă în românește de D. A. Vasilași, intitulată Dezbateri asupra Existenței sau neexistenței lui Dumnezeu. În Săptămâna Patimilor citesc „spirituale”, evitând zarva și nebunia cumpărăturilor pentru sărbătoarea Paștelui, devenită sinonimă cu Învierea. Anul acesta mi-au căzut în mână iar, Tragedia veacurilor de Ellen White (Colecția Istoria umanității din perspectivă creștină) și Dezbaterile lui G. Fauré (Biblioteca REVISTEI IDEEI /Bucureşti, str. Fluerului , 28).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
În a doua zi de Paște, obiceiurile și tradițiile populare din România variază de la o regiune la alta, dar au în comun ideea de continuitate a bucuriei pascale, întărirea legăturilor sociale și ospitalitate. Iată câteva dintre cele mai întâlnite:
https://blog.revistaderecenzii.com
La un neguțător mare
Cărui vederea-i slăbise
Fără nici o invitare
Un doctor vestit venise.
Cînd zic vestit, se-nțelege că nimeni nu-l cunoștea,
Însă avea atestate
Numai în aur legate,
Diplome ce-n academii luase, cum el zicea,
Prin țări care niciodată
Nu au figurat pe hartă,
Dar care cu bună seamă el nici le-ar fi părăsit,
D-ar fi mai avut acolo vrun bolnav de lecuit.
Bunul pătimaș îl crede,
Doctorul vreme nu pierde,
Ci-l unge c-o alifie, apoi la ochi l-a legat,
Apoi după ce îi spune din partea lui Ipocrat
Că are să șază astfel o săptămînă deplin
Întinde mîna… pe masă era un frumos rubin,
Inel de formă antică, vechi suvenir părintesc;
Doctorul îl ia, se duce, și ca să vă povestesc
Mai pe scurt, el vine iară a duoua ș-a treia zi,
Și nencetat, totdauna, la orice vizită nuouă,
Luă cîte unul-duouă
Din lucrurile mai scumpe cîte în casă găsi.
Cînd se-mplini săptămîna, pe bolnav îl deslegă:
„Uite-te, cum ți se pare, și cum vezi?“ îl întrebă.
„Cum văz? răspunse bolnavul, împrejurul său privind,
Și din averile sale nimica nemaizărind.
Cum văz? nu știu, frate, atît numai poci să zic
Că din ce vedeam odată acum nu mai văz nimic.“
Cunosc patrioți politici, care-așa exploatez
Simplitatea populară, și ei singuri profitez.
(„Colecțiune de nuvele, poezii și altele“, Buc., 1855)
https://blog.revistaderecenzii.com
Ai parte de un început de săptămână activ, dar nu forța lucrurile. Prudența în comunicare îți poate aduce beneficii neașteptate.
Zi favorabilă pentru chestiuni financiare. Poți primi vești bune legate de un proiect sau o investiție începută recent.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1689 – Biserica Neagră din Brașov a fost cuprinsă de un mare incendiu, care a distrus acoperișul și mobilierul din interior.
1816 – S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë (d. 1855).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Această lucrare – pe care am smuls-o, rând cu rând, din ghearele tuberculozei ajunse la ultimul stagiu – o dedic (un omagiu bietului corp uman care se luptă eroic cu această boală nemiloasă) tuturor bolnavilor de tuberculoză de pe Pământ, fie că sunt oameni buni sau ticăloși.P.I.
https://blog.revistaderecenzii.com
* Oradea: Primăria Oradea organizează o serie de evenimente dedicate aniversării a 106 ani de la instaurarea administrației românești în Oradea, marcând un moment istoric important: intrarea Armatei Române în oraș, în 20 aprilie 1919, și eliberarea Oradiei de sub regimul bolșevic condus de Béla Kun. Din program:
Continuă să citești