https://blog.revistaderecenzii.com/

*Recenzie apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 1 / 2024

Manipularea informației în mass-media – tematica antologiei cu denumire omonimă – se referă la procesul de prezentare a informațiilor într-un mod care poate influența și controla percepțiile și opiniile publicului. Acest lucru poate fi realizat prin selectarea și prezentarea selectivă a informațiilor, folosirea unor titluri sau imagini senzaționaliste, omiterea anumitor detalii sau contexte importante și alte tactici care pot distorsiona sau influența modul în care oamenii înțeleg și interpretează știrile și evenimentele.

Manipularea poate fi folosită pentru a promova anumite agende politice, economice sau sociale, pentru a influența opinia publică într-un anumit sens sau pentru a obține beneficii pentru anumite grupuri sau interese. Este esențial să fim conștienți de posibilitatea manipulării informației și să evaluăm critic sursele de știri și informațiile pe care le primim, căutând diversitate și verificând surse multiple pentru a obține o perspectivă mai echilibrată și completă.

Manipularea informației în mass-media reprezintă tema colocviilor anuale, ediția a XVII-a, 2022, ale editurii și revistei „Scrisul Românesc”. 

Cu o paralelă între perioada pandemiei, care a însemnat, pe plan mondial, afectarea activităților firești ale instituțiilor, și cea ulterioară, caracterizată de multiple întâlniri cu „publicul, cu cititorii pasionați de carte și informație din presa scrisă”, deschide universitarul Florea Firan antologia, în Cuvânt înainte; de asemenea, în comunicarea propriu-zisă, Manipularea informației în mass-media, precizează: „Într-un moment în care planeta este tulburată de schimbări la toate capitolele, în care omenirea este copleșită de nesiguranță, ne-am propus să discutăm la cea de-a XVII-a ediție a Colocviilor Scrisul Românesc, despre puterea mass-media de a manipula informația, prin omisiune sau mistificare”. Socotind mass-media principalul „instrument de manipulare, acad. Gheorghe Păun are o abordare, după cum el însuși afirmă „net mai pesimist – resemnată: mass-media curentă degradează inevitabil informația, acest lucru este tot mai vizibil și se va amplifica în continuare” (Degradarea informației în mass-media). Florentina Anghel găsește o eventuală cauză a acestei tendințe: „în timp ce scriitorii de literatură sunt din ce în ce mai preocupați să stabilească și să susțină legătura dintre operele lor și realitate cu o rigurozitate în unele cazuri aproape științifică, unii jurnaliști tind să neglijeze adevărul în favoarea formei, pentru impact și pentru a lansa știrea cât mai repede”. Ioan Lascu se referă la Metode și practici în mass-media, cu accent pe „manipularea subtilă, care este atât pozitivă, cât și negativă”, manipulare difuzată prin radio și TV, sub formă de reclamă. Pe baza a ceea ce oferă peisajul informativ în prezent, Andrei Codrescu se simte în măsură de a furniza Știri din viitor: „Dacă suntem consumatori și deopotrivă producători de media văd timpul când știrile vor provoca întâmplările. După cum cuvântul se poate materializa provocând realitate”. În timp ce unul dintre gânditori declara că secolul al XXI-lea trebuie să fie religios, pentru a putea exista, Constantin Cubleșan este cât se poate de ferm: Un secol al manipulărilor, având în vedere un eveniment oarecum recent, pandemia „care ar fi izbucnit, vezi Doamne, datorită unui animal exotic mâncat de nu știu care chinez. Și am fost obligați să credem până a intervenit altă minciună, altă manipulare, anume să ne vaccinăm în masă”. Manipularea în mass-media contemporană (comunicare de Mihai Ene) este posibilă, pentru că Vorba zboară, mesajul rămâne (Mircea Pospai). Un adevărat studiu de caz realizează Dumitru Radu Popa, în Explozia informațională. Prejudecățile și manipularea prin media, comunicare încheiată în mod optimist: „După cum se vede limpede, cutia Pandorei e deja larg deschisă. Cine va avea priceperea și curajul să o închidă sau încă mai bine spus să o folosească într-un sens pozitiv pentru umanitate?”. Totul pare Un coșmar, după cum își definește propria-i stare Adrian Sângeorzan, care, între timp, a primit răspunsul la cel puțin una dintre interogațiile din final: „Urmează curând Campionatul Mondial de fotbal din Qatar: La ce ne-am putea aștepta?”. Extrem de realistă și de îngrijorată, totodată, Carmen Firan scrie despre „drama ucrainenilor ca urmare a războiului declanșat de Rusia” (Umanitatea dă semne de oboseală). Emanuel D. Florescu ajunge să creadă că există deja Meseria de a manipula, în timp ce Gabriela Păsărin reflectează asupra situației culturale (Între manipularea pozitivă și cenzură – „dejucarea” politicilor culturale). Mihai Firică dezbate pe seama posibilităților de a limita dezinformarea, lansând interogația retorică: Fără antidot la minciunile din mass-media?. O „cale spre diminuarea manipulării informației” ar fi Digitalizarea bibliotecilor – consideră Rodica Pospai – Păvălan,

Marinela Belu – Capșa îndeamnă Să nu ne lăsăm manipulați!, iar Rodica Grigore se exprimă Din punctul de vedere al presei… Radu Polizu face o scurtă cercetare a propriei biografii, ajungând la concluzia: „M-am născut și am crescut în minciună” (Lipsa de încredere), Dumitru Drinceanu se întreabă: Încotro, mass-media?

Mirela Mitu are o intervenție din domeniul său profesional: Manipularea opiniei publice, pe tema educației. Mihai Sporiș, din perspectiva Presei angajate partizan, iar Petre Cichirdan vine cu alt unghi de vedere, dinspre Investiția publică privind manipularea informației în mass-media. Extrem de interesant este și Eseul despre o incursiune nonjurnalistică, semnat de Maria – Mona Vâlceanu.

Contrar direcției pregnante a dezbaterilor, Emilian Ștefârță caută calea de mijloc, de împăcare a intereselor și mijloacelor diverselor instituții, cu acelea ale cetățenilor, în articolul Manipularea prin mass-media instrument predilect de menținere a stabilității.

În concluzie, aceste comunicări sunt cu atât mai importante, cu cât au fost reluate, după susținerea lor publică, în antologia de față, Manipularea informației în mass-media, antologie alcătuită de Florea Firan (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2022).