https://blog.revistaderecenzii.com/
Iacă în sfârșit și numărul 4 al Claponului, pe care publicul îl așteaptă de atâta vreme, – și pentrucă vine așa de târziu dupe numărul trecut, ne simțim datori a desluși aceasta cititorilor.
Acest organ de publicitate, prin profesia sa de credință, arătase dela început, că va ieși la lumină meteoric, adică în restâmpuri neregulate; apoi, dupe cum se vedea, chiar pe scoarță-i se îndatorise către cititori să apară când va ieși de sub tipar. Cu toate astea, își făcuse obiceiul să nu lase a trece o săptămână fără să supuie pe cetitorii săi la birul de un ban de zece. Din cauză însă, că redactorii noștrii au mers întru întâmpinarea M. Sale Țarul tutulor Rusiilor, săptămâna trecută foița aceasta n’a apărut, fiindcă n’a ieșit de sub tipar, – și aceea ce au suferit cititorii de lipsa ei, numai dânșii pot spune.
În adevăr, în o țară ca a noastră, intrată de curând în sistema constituțională, gazeta este pâinea cotidiană a opiniei publice.
Gazetarul este deci brutarul inteliginților.
Această nobilă misiune el nu și-a luat-o, pentrucă n’a fost cumva vrednic de alta mai bună;… nu pentru mizerabilul câștig de 2, 3, 5 ori mai multe sute de lei pe lună, el și-a luat spinoasa carieră;… nu pentru ca gazeta lui să facă dever seara la cafenele, el scrie noutăți câte ‘n lună și ‘n soare;… nu pentru trebșoarele lui, nu pentru simțiminte egoistice, el luptă spre luminarea poporului și spre revendicarea suveranității lui, uzurpată de Stan ori de Bran, ori de cine știe care tiran;… nu pentru meschinul interes personal, el s’a făcut apărătorul aprig al drepturilor și libertăților publice;… nu pentru ambiții nedemne de un suflet desinteresat, el își dă porecla de sentinelă neadormită a principiilor eterne înscrise solemn în pactul fundamental;… în sfârșit și mai presus de toate, nu în necunoștință de cauză el se pronunță, categoric, sus și tare de nenumărate ori pe zi în gazeta lui. Nu ! nu ! Doamne ferește !
El a luat nobila misiune, spinoasa carieră de brutar al opiniei publice, numai și numai din pricină că un dor nesecabil pentru binele Nației, al Patriei, al Poporului, al Omenirii, șcl. l-a împins pe arena publicității. Afară de asta el știe toate fără să fie ‘nvățat nimic, și are ferma convingere, că pentru România, pe câtă vreme va fi rău nu va fi bine.
Cu așa brutari de treabă, bagă oricine de seamă cât de bine trebue să fie îngrijit stomahul opiniei publice la noi.
Acestea dară ar fi de ajuns, ca să explice izbânda pe care a câștigat-o Claponul, chiar dela apariția lui pe arena publicității, – fără să ne mai gândim și la aceea, că această foiță, având în vedere numărul îndestulător de brutării pentru hrana zilnică a opiniei publice, a crezut de cuviință dela început să se apuce de franzelărie subțire, de unde-și dă osteneală să scoață cât se poate mai bune Gogoși.
Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Deslu%C8%99ire