https://blog.revistaderecenzii.com

Găinuşa-ncet răsare,
Luna-i după Dealu-Mare,
Plânge-un clopot de cioaie, —
Vin ciobanii de la stână, —
Strungăriţele, de mână,
Ascult cântec de cimpoaie
Şi le râde tuturora
Faţă plină, bucălaie,
Cum încep să-nvârtă hora…
— Numai Sandu Copilandru
Nu se prinde-n hora mare.
Cântă jalnică cântare…
Cimpoieru-i ia de veste,
Stă o clipă, hodineşte, —
Schimbă hora-n cânt de jale:
— „Mândră fată, ochişorii,
Ochişorii, obrăjorii‖…
— Se opresc în joc feciorii,
Dumerindu-se deodată.
— Parc-ar vrea să plângă-o fată,
Faţa-i arde vâlvătaie…
Strigă Sandu Copilandru:
„Zi, căprare Niculaie!
Zi, căprare Niculaie!‖
— Şi cum arde focu-n stână
Şi lumin-o buturugă,
Vede baciul că lui Sandu
Îi cad lacrime pe glugă…

Sursa: https://poetii-nostri.