https://blog.revistaderecenzii.com

Am văzut o rândunea,

Ca un semn de primăvară,

Era tristă, nu cânta,

Nimerise-n altă țară?


Nu, firava rândunică,

Stând pe-o cracă, la distanță

De streașina îndrăgită

Tot gândea fără speranță:



„Nu e țigla, nu e cuibul,

Dar asta e prea puțin,

Peste tot a bătut … vântul,

Gospodarii nu mai vin.



Noi venim din sud încoace

Pentru hrană mai prosperă

Cei de-aici pleacă în lume

Fi’ndcă-n țară nu mai speră.



Au pierdut locuri de muncă,

Combinatu-i-nstrăinat,

Munca lor a fost vândută ,

Cică s-au… privatizat.



Iară cei ce vor un vot

Și promit ce … n-am văzut,

Parcă noi n-am ști ce pot:

Mai au ceva de vândut.”



Rândunica e frumoasă,

Dacă n-o pleca și ea.

Și va cânta pe-acea casă

Cucuveaua, piază rea.