https://blog.revistaderecenzii.com/

Ei bine da, odată cu luna octombrie a venit în acest an şi momentul „schimbării de prefix”, pentru că am împlinit 60 de ani.

Nu sunt genul de persoană care face bilanţuri sau statistici, aşa că nu am nici acum astfel de porniri legate de viaţa mea – dar fără să vreau, privind în urmă, am avut o adevărată revelaţie… Am constatat că încă de la bun început, Dumnezeu a revărsat în mod continuu asupra mea binecuvântări, daruri, oportunităţi.

Pornind de la familia şi ţara în care m-am născut – am trăit în vremuri de pace, stabilitate, belşug – am avut acces la educaţie, copilărie şi viaţă fără griji majore, am fost şi sunt ocrotită, iubită, ajutată, apreciată…. 

În cei 60 de ani nu am avut probleme grave de sănătate, fracturi, accidente, boli cronice, nu am purtat ochelari și am fost în spital doar în două scurte internări de maximum 48 de ore. 

Fără să fac compromisuri, am avut activităţi profesionale diverse, extrem de interesante, care mi-au permis să călătoresc prin lume, să învăţ, să cunosc oameni valoroşi, să mă dezvolt. Am lucrat cu asociaţii internaţionale prestigioase, am fost implicată în proiecte unice și am contribuit la câteva realizări importante, de record (pozitiv) pentru ţara mea, recunoscute pe plan extern.

Acum, la pensie fiind, trăiesc cu recunoștință și mă bucur de sănătate, linişte, belşug, înconjurată de oameni dragi mie.

Nu mă laud cu aceste lucruri şi nu încerc să fac un bilanţ – doar dau câteva exemple (dintr-o listă lungă) care arată de ce mă simt binecuvântată…

Aşa că ce mi-aş mai putea dori? Să trăiesc în continuare în ţara şi casa mea – în pace, siguranţă şi sănătate, alături de familie, să mă bucur cât mai mult de viaţă şi să pot oferi celor din jurul meu măcar o parte dintre darurile pe care şi eu le-am primit…