https://blog.revistaderecenzii.com
M-am dus în pădure,
Așa m-am dus eu;
Nimic să nu caut
Era gândul meu.
Și iată la umbră
O floare văd stând,
Ca ochi și ca stele
Frumos luminând.
Găsit de Goethe
Răspunde
Arhive autor: jonescus
Moromeții (27) de Marin Preda
https://blog.revistaderecenzii.com
XXVII
Între prânz și seară, Birică se îmbrăcă de horă și se duse să-l întâlnească pe Nilă al lui Moromete.
Înainte de asta, însă, se petrecu acasă între el și ai lui ceva neobișnuit.
De obicei, duminica după-amiază, când se îmbrăca să se ducă în sat, aproape toată familia lua parte la plecarea lui. Nu se știe când și în ce fel se stabilise în familie că decât să iasă toți în lume și să se facă de râs că sunt rău îmbrăcați, mai bine să iasă unul, bine îmbrăcat, iar ceilalți să stea și să nu se ducă nicăieri.
Continuă să citeștiCântec de Șt. O. Iosif
https://blog.revistaderecenzii.com
Cutreieri ulițele-n rînd,
Un cîntec tainic șuierînd :
E-ntîia zi frumoasă, caldă ;
O vrabie-n nisip se scaldă
Și ciripește-atît de blînd !
Te-nviorezi și prinzi puteri
Sub vraja dulcei mîngîieri —
La umbră însă-i frig și-acuma,
Și noaptea tot mai cade bruma,
Și-n suflet tot mai plîng dureri…
Informații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com
* Evenimentul special „Rădăcini Românești”, găzduit de Opera Națională București, va avea loc duminică, 15 septembrie, începând cu ora 19:00. Această seară, dedicată legăturilor profunde dintre Israel și România, va aduce pe scenă o celebrare a artei si culturii evreieşti, marcată de comemorarea a 70 de ani de la nașterea scriitoarei israeliene de origine română, Nava Semel. Evenimentul va fi deschis de Tova Ben-Nun Cherbis, președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut și de Daniel Jinga, manager general al Operei Naționale București. Programul serii include interpretări muzicale din opera și lucrările literare ale Navei Semel, un spectacol de teatru și muzică cu artiști de renume israelieni cu origini româneşti, precum Sandra Sade, actriță a Teatrului Național din Habima, tenorul de renume internațional Gabi Sade și cântăreața Anat Segal, lecturi dramatizate din operele literare „Fanny și Gabriel”, una dintre cele mai importante lucrări ale Navei Semel
Continuă să citeștiParcul Copou, Iași
Răsărit marin
Un roman ermetic. Cronică* de carte de Dan Ionescu
https://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Autograf”, 2024, Nr. 1 – 2 / 2024, p. 5
În cartea Regina dispărută (Editura CristianPlusArt, Malu Mare, 2023), Anca Moldoveanu își exprimă viziunea asupra legăturii dintre viață și moarte. Ideea ar fi că detașarea spiritului de corp, petrecută în mai multe etape, este o stare familiară, asemănătoare dedublărilor la care protagonista cărții a apelat, de mai multe ori, de-a lungul vieții: „Înțelese că era timpul. Acesta era sfârșitul. Experimentase de atâtea ori dedublarea, detașarea de corpul fizic, încât acum nu mai avea nicio teamă”. Alt motiv al temerității în fața morții este conceptul autoarei (care a experimentat cunoașterea de tip spiritualist), potrivit căruia muribundul își rememorează traiul pământean. Senzația de alunecare în trecut devine atât de pregnantă, încât spiritul muribundului cu adevărat ajunge în vremea pe care o vizualizează; cu viteza luminii, de acum înainte, sufletul avansează deja într-o lume a lui și într-un spațiu „inundat de lumină”, acolo unde rezidă însuși Aton – Ra (varianta egipteană a lui Dumnezeu): „Voise să întrebe unde este și ce se întâmplă cu ea. Dar în acel moment o inundase o pace și o încredere care se clădeau încet în sinea ei. Nu știa de unde, dar știa că acolo este Aton‑Ra, și toată acea liniște și bucurie pe care o simțea în inimă, nu era altceva decât răspunsul la nedumerirea ei”.
Continuă să citeștiCalendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com
1472 – Ștefan cel Mare s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a doua soție a domnitorului Domnului Moldovei.
1778: S-a născut Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii române (m. 1849)
– 1856: S-a născut Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (m. 1946)
1928: S-a născut Puiu Manu (nume real: Vasile Baciu), grafician, unul dintre cei mai prolifici autori de benzi desenate din Europa; globe-trotter şi sportiv de performanţă (schi şi yachting)
Continuă să citeștiDivina Comedie de Dante Alighieri. Paradisul, Cântul 1
https://blog.revistaderecenzii.com
Trad. G. Coșbuc
Mărirea celui care-atotpătrunde
Întregul tot, mișcându-l, dă splendoare
mai mult-aici și mai puțin-altunde.
În cerul cel mai plin de-a lui lucoare
eu fui. Văzut-am stări, ce-a le descrie
nu știu, nu pot câți au să se scoboare,
Moromeții (26) de Marin Preda
https://blog.revistaderecenzii.com
XXVI
Femeia terminase de strâns masa și se ștergea pe față de sudoare cu o treanță nu prea curată. Când îl văzu pe bărbat așezându-se, încremeni cu treanța pe un obraz, în timp ce cu o mână își vâra sub basma șuvițele de păr care îi acopereau urechile. După aproape cincisprezece ani de la măritiș, nevasta lui Boțoghină nu mai păstra din frumusețea ei de atunci decât gura și ochii. Avea obrajii subțiri și înăspriți, iar fruntea parcă i se îngustase. Semăna cu o țigancă pribeagă, cu fața arsă de vânturi și ploi, înnegrită și îmbătrânită înainte de timp. Numai când stătea liniștită fără să vorbească sau să se uite undeva, abia atunci liniile gurii se rotunjeau ca un desen luminos și împrăștiau de pe chipul ei asprimea și urmele anilor. Cât vorbea sau se uita undeva și vedea ceva de făcut, trăsăturile rotunde și liniștite ale buzelor se stricau, lumina ochilor se întuneca.
Continuă să citești