CARACTERIZAREA LUI ION

1. perioada interbelică

RELAȚIA DINTRE HARAP-ALB ȘI SPÂN

. 1. perioada marilor clasici

În basmul popular, personajele devin purtătoarele unor valori simbolice, binele și răul. Spre deosebire de textul popular, în basmul cult personajele reflectă viziunea despre lume a autorului. De aceea, în opera lui Ion Creangă, fantasticul este umanizat.

Caracterizarea lui Harap-Alb

În basmul popular, personajele devin purtătoarele unor valori simbolice, binele și răul. Spre deosebire de textul popular, în basmul cult personajele reflectă viziunea despre lume a autorului. De aceea, în opera lui Ion Creangă, fantasticul este umanizat.

JUNIMEA ȘI TITU MAIORESCU

Societatea Junimea a luat ființă în 1863 la Iaşi, din iniţiativa unor tineri întorşi de la studii din străinătate: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Th. Rosetti şi V. Pogor. Naşul literar al societăţii a fost Th. Rosetti, venit de la studii din Franţa. Societatea Junimea va dispune din 1867 și de un organ de presă, revista „Convorbiri literare”. Mișcarea junimistă va evolua în trei etape.

Modernismul: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga

Perioada interbelică se caracterizează, în plan autohton, printr-o efervescență culturală, datorită multitudinii de curente, cenacluri și reviste, apărute în acest interval de timp. Două curente majore au străbătut literatura interbelică: modernismul și tradiționalismul.

„Moara cu noroc” . Relația dintre două personaje. Ghiță și Lică

„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, operă publicată în volumul „Novele din popor”, este o nuvelă psihologică de factură realistă.

CARACTERIZAREA LUI GHIȚĂ

„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, operă publicată în volumul „Novele din popor”, este o nuvelă psihologică de factură realistă.

„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, nuvelă realistă, psihologică

Pentru scriitorii realiști, natura, întreaga realitate, devine un obiect de analiză. Opera lui Ioan Slavici, fie că e vorba de nuvele, fie că e vorba de romanul „Mara”, reflectă preferința scriitorului pentru estetica realismului.

1. Definiția nuvelei

1. Definiţia nuvelei;
2. „Novele din popor” (1881)
3. Nuvelă psihologică prin: Monolog interior – Stilul indirect liber – Autocaracterizare – Notarea gesturilor şi a mimicii – Natura interioară a conflictului;
4. Titlul este un topos literar;