https://blog.revistaderecenzii.com/

Domnule Rădulescu-Niger!

Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice, pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un Béranger român.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pe larga boltă-ncet urca ieșitul
Din mîndra baltă, soarele-arzător,

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cînd roșul cer în zori de zi s-aprinse,
Grăbit sări viteazul prinț din pat.

https://blog.revistaderecenzii.com/

I. Empireul și Tohu-Bohu

Înalt, mai sus de ceruri, la locul nemuririi,
În sfânta atmosferă luminii celei vii,
De unde-emană viața; și râul fericirii
Adapă, răcorește cereștile câmpii,

https://blog.revistaderecenzii.com/

De-acel bărbat cu minte-așa de mare
Ce multă vreme-a rătăcit de cînd

https://blog.revistaderecenzii.com/

Dedic această carte:

https://blog.revistaderecenzii.com/

Căldură de aur topit,
Și pulbere de-aur pe grâne,
Ciobani și oi de-aur la stâne,
Și aur pe flori risipit.

În toți, și în tot, potopit,
El bate din aripi păgâne. –
Căldură de aur topit,
Și pulbere de-aur pe grâne.

De-al soarelui jar cotropit,
Pământul, sub vrajă, rămâne,
Și orice femei se fac zâne,
Cu suflet din flacări răpit –

Căldură de aur topit.

https://blog.revistaderecenzii.com/

În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună,
Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună,
Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară
Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară.

https://blog.revistaderecenzii.com/

În crini e beția cea rară
Sunt albi, delicați, subțiratici, –
Potirele lor au fanatici –
Argint din a soarelui pară.

Deși, când atinși sunt de vară,
Mor pâlcuri, sau mor singuratici,
În crini e beția cea rară
Sunt albi, delicați, subțiratici.

În moartele vremi, mă-mbătară,
Când fragezi, și primăvăratici,
În ei mă sorbiră, extatici,
Și pe aripi de rai mă purtară

În crini e beția cea rară.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase
Bronz, catifea, lemn sau mătase,
Prind grai aproape omenesc.

Tu le crezi moarte, și trăiesc
Împrăștiate-n orice case, –
Oh! lucrurile cum vorbesc,
Și-n pace nu vor să te lase.

Și câte nu-ți mai povestesc
În pustnicia lor retrase
Cu tot ce sufletu-ți uitase
Te-mbie sau te chinuiesc. –

Oh! lucrurile cum vorbesc.

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Rondelul_lucrurilor