https://blog.revistaderecenzii.com/
Când, sub stresul diurn, nu-mi mai rămâne suflu să supraviețuiesc, mă duc la scris, fapt care devine, astfel, pentru mine, rezerva mea de viață.
Astăzi…
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Începutul
Până în clasa a VI-a, am fost de partea cealaltă a baricadei, numai în tabăra cititorilor, fascinat de basme, reviste pentru copii, benzi desenate. Străbăteam lecturile suplimentare de la sfârșitul manualelor, în vacanța de vară, când nu mai găseam prin casă volume de lecturat.
Nu aveam vreun scop, fiind și copil: „înțelepciunea mea era jocul” (parafrazare a spuselor lui Lucian Blaga).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de către Dan Ionescu, a ajuns la ediția a III-a (06.VII.2023).
Producător: Simona Ștefania Mușuroi.
Invitații acestei ediții: Rodica Păvălan Pospai (scriitoare) și Tudor Nedelcea (eminescolog, istoric literar).
Temele abordate:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Tăblițe de lut vorbitor, cea mai recentă carte (subintitulată Antologie lirică), semnată de Cristian – Liviu Burada, conține o metaforă pentru om, aceea de „lut vorbitor”. Semnificația este mai largă, datorită cuvântului „tăblițe” (Epopeea lui Ghilgameș este scrisă pe tăblițe de lut ars). În antologia de față, autorul recuperează primele sale poeme, tăblițele (care au însemnat buchiseala pe tărâmul liricii), alături de care a adăugat texte reprezentative pentru diverse etape ale creației lui; cu alte cuvinte, a selectat poemele care au fost totuna cu propria-i ființă. (Dan Ionescu)
https://blog.revistaderecenzii.com/
Inaugurăm emisiunea Literatura la Craiova, parte a unui proiect național de amploare, România literară, realizat de către Uniunea Scriitorilor din România, în parteneriat cu Televiziunea Română.
Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de către Dan Ionescu, își propune promovarea activității scriitorilor din Oltenia, membri ai Uniunii Scriitorilor din România.
Producător: Simona Ștefania Mușuroi.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Inaugurăm emisiunea Literatura la Craiova, parte a unui proiect național de amploare, România literară, realizat de către Uniunea Scriitorilor din România, în parteneriat cu Televiziunea Română.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Preocupat de starea anterioară proprie-i nașteri, Ionuț Pătularu explorează, prin intuiție și prin artă, plasa de mistere situată dincolo de censura transcendentală, instituită de către Eonul Dogmatic între om și esențele universului.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Ionuț Pătularu intră în lumea artelor plastice, exact așa cum este el: spirit plenar și energic.
La prima lucrare, intitulată De vorbă cu Freud, m-am uitat cu atenție, pentru a-l redescoperi pe psihanalistul austriac, dar am dat peste o destăinuire de sine, care aparține lui Ionuț Pătularu. Linia discretă din partea de jos a tabloului marchează diferența dintre mai multe etape din viața lui, nașterea / copilăria, tinerețea și maturitatea. Evident, predomină culorile sobre, expresii ale vârstei curente.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
*Cronică apărută în revista „Scrisul românesc”, Nr. 6 / 2023
Constantin Cubleșan, unul „dintre cei mai prolifici scriitori români contemporani” – după cum îl consideră Gheorghe Glodeanu – , a publicat mai multe cărți „în care sunt fixate avatarurile receptării operei eminesciene” (Iulian Boldea): Eminescu în conștiința criticii, Eminescu în perspectivă critică, Eminescu în orizontul criticii, Eminescu în oglinzile criticii, Eminescu în universalitate, Eminescu în reprezentări critice, Eminescologi clujeni, Mihai Eminescu. Lecturi analitice, Defăimarea lui Eminescu etc. În cea mai recentă lucrare, intitulată Repere critice eminesciene (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2023, 288 p.), Constantin Cubleșan selecționează și pune în discuție cele mai relevante studii recente despre opera lui Eminescu.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Natura s-a adăpostit în mine, de frica toamnei Castanii-s viguroși... Un templu de minune îmi pare strada, aș vrea pe bancă să mă așez și, în curând, pe foaia de hârtie să trec, în rânduri, vraja. E o peliculă de soare, întinsă printre pomi, în ramuri, stau cucii, pătrunși de semeție. Jos, margaretele s-au pitit, din calea pașilor mamei. Ceva le-a trezit din melancolie. La masa din curte, întinsă la umbră, sub nuc, se pornesc discuții aprinse. În crengi, vremea veștejind se aude răgușit. În primăvară Țăranca pleacă, dornică să revadă câmpurile. Ca o zvârlugă trece pe drum și cântă. Straiul ei își va scutura figurinele din cusătură. I se va lua urma țărăncii, după bobocii în floare, răsăriți din stamba plăcut mirositoare. Ceea ce și face bărbatul cu pălărie neagră, răsucindu-și mustața în oglinda neștearsă - el a întârziat prin gospodărie, dând animalelor fânațuri și apă. Ogorul nu este departe de casa lor... Cu sapa în spate, îi vei vedea urcând colina, cu un suflet ușor, ca fulgul de adineauri. O, pierit-a melancolia din glasul păsărilor! Primăvara. Pastel sofisticat Prin pomii care încă nu au înverzit, ținuți de frig în starea aceasta tristă, o pasăre își face veacul, trudind și ea la templul zilei, cu o bătaie, în plus, de aripi. Cuiele pătrund mai adânc în uluci. Ajunge în tesla gureșă, mânuită de gospodari, vibrația de la zborul deșteptat în văzduh de foamea păsării. Am legat de piciorușele ei o privire, încercând să o apropii, astfel, de pământul încă rece în martie. O, văpăile din adânc - cum se aud urcând! La o aruncătură de băț, a stat, o iarnă întreagă, precum lava adormită, o rezervă de lumină, veghind la rădăcinile pomilor, să nu înghețe. Pasărea se întoarce în cuib, seara, aducând din depărtări priveliștea de mai sus, înscrisă în creierul ei, ca pe mucava, urma creionului chimic. Bucuria de a mă uita în curțile oamenilor s-a topit, odată cu zăpada.