Forța omului este cuvântul*. Cronică de carte apărută în revista „Ramuri”, Nr. 4 / 2024
Părintele stavrofor Nicolae Jinga amintește despre momentele importante ale evoluției destinului său literar, în Precizări la cartea de poeme intitulată Aisberg (Editura Doxologia, Iași, 2020, 372 p.). Astfel, suntem puși în temă cu unele moravuri ale scriitorilor importanți din literatura noastră, pe care pe atunci tânărul poet Jinga i-a întâlnit și la al căror ajutor s-a așteptat (atât în preajma debutului publicistic, cât și editorial). Cel care l-a sprijinit a fost Mircea Ciobanu.
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 4 / 2024
Cunoscut din eseurile și articolele de atitudine pe cele mai diverse teme publicate în ultimii ani în presa culturală, Dumitru Șt. Drinceanu vine cu un roman construit pe o temă deosebit de interesantă…
Titlul Dragoste în umbra morții (Editura Brumar, Timișoara, 2019), de Dumitru Șt. Drinceanu poate fi interpretat într-un mod clasic shakespearian, întrucât pare a evoca sacrificiul, în numele dragostei romantice, al unor tineri îndrăgostiți, gata să-și ofere viața unul pentru altul. Cu toate acestea, în contextul prezentat în roman, titlul capătă o nouă dimensiune și semnificație. În loc să se concentreze exclusiv pe povestea de dragoste dintre protagoniști, titlul devine asociat cu miracolul supraviețuirii în fața unei tragedii iminente, precum acel tsunami din Pacific, despre a cărui violență s-a transmis în toată lumea. Astfel, metafora „umbra morții” nu mai indică doar un devotament paroxistic în dragoste, ci și realitatea concretă a pericolului și a tenacității omului în fața acestuia. Titlul subliniază schimbările de perspectivă din cadrul romanului, asigurând cititorului o introducere intrigantă și provocatoare într-o poveste care explorează atât aspecte romantice, cât și tragedii umane de proporții catastrofale.
Inima,
ținând în brațe apogeul sufletului,
palpită animat,
în aplauzele muzelor,
care, fără a cânta poetului,
riscă a rămâne afișe pe stâlpi...
Cu tălpi ușoare,
prin fulguiri și ploi,
s-a întors primăvara -
tolănită în șezlong,
deja își numără păsările cocoțate în pomi
și le dă glas vesel în pieptul ca suveica.
Astăzi,
când pământul n-a rămas într-un picior să țopăie pe axă,
precum așteptară demonii dezastrului,
ci, iată-l! învârtit de mâna Domnului,
dă uitării stânca pe care însuși Prometeu a zăcut,
de ce, vestalelor, vă faceți bagajele,
pentru a urca în miraj?
Pentru ce vă munciți
să treceți vămile, înspre Olimp?
Una dintre voi,
vestalelor în răzvrătire,
ca apele ieșite din matcă,
a luat cu sine o floare de liliac mov,
sub vestmânt, la piept.
În vorbă cu tatăl vostru,
leneș răsfrânt în jilț,
el a mirosit.
-Apropie-te! Zeus a zis.
Ce este parfumul acesta?
-De la floarea de liliac -
pe pământ, a înflorit.
-Și voi,
de la tăria miresmei,
ați greșit căile de zbor
și înspre mine, bosumflate,
ați pornit? Mai mult de atât,
vă aud fredonând cântece de copii.
-Iertare, tată! ați îngăimat
și v-ați întors în poiană.
Din pagină,
gura poetului vă implora:
„Veniți, privighetoarea cântă
și liliacul e înflorit!”.
Pentru ce vă munciți
să treceți vămile, înspre Olimp?
(Va urma)
*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 3 / 2024
După o cercetare îndelungată de aproape două decenii a fenomenului literar românesc din diaspora, istoricul și criticul literar Florea Firan finalizează o lucrare de o valoare deosebită, intitulată Memoria Emigrației (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2023, 708 p.), realizată în maniera instituită de G. Călinescu în Istoria literaturii române…, de stabilire a detaliilor biobibliografice, însoțite de ierarhizări și de opinii critice asupra operelor vizate. Sunt analizați, comentați și prezentați monografic, în ordine alfabetică, o sută de scriitori din numărul imens al celor care au luat drumul exilului din varii motive. Autorul analizează și comentează opera scriitorilor plecați din țară în perioade diferite, mulți după 1945, odată cu instaurarea regimului comunist și angajarea lor în tot felul de prestații, încercând să-și continue activitatea din țară. Unii au făcut jurnalism la posturi de radio ca Europa Liberă, alții au editat reviste sau au fondat edituri și au creat cercuri și cenacluri literare, precum Cenaclul de la Neuilly-sur-Seine, inițiat în 1963 de Leonid M. Arcade, cel mai longeviv cenaclu românesc din străinătate, frecventat de scriitorii emigranți din Franța sau din alte țări în trecere prin Paris.
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 3 / 2024
Metamorfozele ficțiunii. Eseuri și cronici (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2024), cel mai recent volum semnat de Rodica Grigore, este despre Istoria și istoriile personale, respectiv Realitatea ficțiunii.