Bunica
Mai ştii când stăteam de vorbă
Şi-mi priveai mâinile spunându-mi că seamănă cu ale tatei,
Iar gura mea, frumos desenată, e gura mamei mele,
Că domnişoarele stau picior peste picior şi nu sunt băieţoase defel?
Prea multă alegorie
Pentru capete pătrate;
(Li s-au spus ,, pe șleau”, o mie…)
Răstălmăcirea lui Ovidiu la Pontus Euxinus
Scandați și-n Metamorfoze,
Vârcolacii scriu legi-proze;
Nu fierbem în aceeași oală
Să facem – clasic e visul –
Ce n-a mai văzut Parisul…
Francă fonie…
( avant la lettre )
Pe gazon, e mai vocalic,
Allez France!, Cocoșul Galic…
Mon jardin
În grădina sufletului meu
Este ca după ploaie
Puţine bălţi, iarbă, flori cu capetele plecate.
Convinsă fiind că soarele va răsări şi mâine,
Nu-mi fac griji, că apa le-ar îneca.
Daniela GÎFU: ROXANA ISTUDOR – O DOVADĂ DE MATURITATE, SENSIBILITATE ȘI PROFESIONALISM –
Câți dintre noi nu au trăit sentimentul de a schimba fie și câteva vorbe cu o persoană pe care o văd prima oară? Ei bine, acest sentiment mi l-a trezit Roxana Istudor, când am văzut-o pentru întâiaşi dată la Râmnicu Vâlcea. Era 4 martie 2016, cu o zi înainte de Adunarea Generală a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Ziariști veniți din toată țara. Organizarea noilor alegeri. La un moment dat aveam să zăresc o siluetă delicată de femeie, retrasă strategic. A fost clipa când mi-am dorit să aflu ce se ascunde în spatele acelei priviri senine, discrete, aș spune, de o nobilă blândețe.
Bilete de papagal
Alt scrutin? Timpi morți și spații…
Catindați…, revin ratații…
Agonie
Aștept, precum un condamnat la moarte, sentința
Abia stăpânesc vulcanul sufletului
