Reflecții …

Radu BOTIȘ / Mircea BOTIȘ

Recent ne-a atras atenția cartea ,,Reflecții templiere în Transilvania”,apărută la Editura Primus din Oradea,2017,având autor pe Remus Barna.Ca prim impact vizual,regăsim pe coperta I imaginea impozantă a castelului păstrător de istorie și legendă alături de prezența cavalerului,a statorniciei cu care,oricând acesta veghează întru buna rânduială a curgerii vremilor.Emblematicele cuvinte ,,Non Nobis Domine,non Nobis,sed Nominii Tuo da Gloriam” vin parcă dintru începutul lecturii să reamintească faptul că Supremația Divină a fost și a rămas în permanență călăuza templierului.

Continuă să citești →

La sfârşitul anului trecut, la Editura Autograf MJM, a apărut lucrarea monografică Între Covrea şi Somorele a profesorului Ion R. Popa. Este vorba de comuna Seaca de Pădure – cu satele Veleni şi Răchita de Sus-, aflată la 40 de kilometri de Craiova, pe direcţia Vânjului Mare, ai cărei locuitori sălăşluiesc de secole între dealurile Somorele şi Covrea, peste care zburdau cândva hergheliile Boierilor Craioveşti şi ale lui Covrea, omul lui Tudor Vladimirescu.

Continuă să citești →

Prof. Daniel Mocioi: CARAGIALE – Școala oglindită în proza scurtă

Fostul revizor şcolar şi profesor suplinitor cunoştea foarte bine organizarea  şi funcţionarea şcolii, din timpul său, lăsată de către administraţie mai mult la voia întâmplării.

Continuă să citești →

Unirea din 24 Ianuarie 1859,

UN PAS SPRE MAREA UNIRE din 1918

Rezultat din îngemănarea a două neamuri viguroase ale Antichităţii – dacii şi romanii – , poporul român a străbătut veacurile istoriei fără a se fi clintit de pe vatra strămoşească, clădită pe pilonii Carpato-Danubiano-Pontic şi aureolată de spiritualitatea creştină, cu drumul jalonat în istoria-i multiseculară de jertfele al căror sânge i-au fertilizat pământul strămoşesc, din care s-au hrănit stabilitatea şi perenitatea lui.

Continuă să citești →

Eveniment editorial

Editura Corint a lansat în această vară la București cartea Stirpea Drăculeștilor. Pseudocronică a Familiei Suţu (publicată în colecţia Istorie cu blazon; cu o prefaţă de Filip-Lucian Iorga).

Stirpea Drăculeştilor, o istorie romanţată a familiei Suţu

de Bogdan Jugănaru

Aflat în proximitatea kilometrului zero al Capitalei, Palatul Suţu reprezintă unul dintre punctele de reper cele mai cunoscute ale zonei Universităţii, pe lângă care au trecut generaţii de bucureşteni şi alogeni, de aproximativ 150 de ani încoace.

Continuă să citești →

Gândirea filosofică a savantului Henri Coandă

„Toată filosofia mea şi-a luat avântul din detalii pe care le-am observat”.

Henri Coandă

*Fragment din lucrarea monografică Henri Coandă, expresie a spiritului creator românesc pe plan universal de Gh. Zarioiu și Ion R. Popa, Ed. Autograf MJM, 2010 (ed.a II-a).

În anul 1906, cu ocazia vizitării Locurilor Sfinte, la Haifa, Henri Coandă s-a ataşat unui grup condus de eruditul misionar père Olivier, cu care, mergând pe jos ori cu caravane de cămile şi alte mijloace, a trecut prin Ispahan, Teheran, Tibet, Gobi şi a ajuns până la Beijing. Acest episod din viaţa sa ne dezvăluie în bună parte modul de gândire, caracterul şi setea de cunoaştere ale tânărului de douăzeci de ani. Mai mult, dincolo de temeritate şi tenacitate pe care şi le-a verificat, dincolo de prilejul de a fi străbătut ţinuturi de care aflase în basmele copilăriei, mobilul acestei peregrinări mărturisit de savant scoate în evidenţă o concepţie profund umanistă, un adevărat crez devenit imbold lăuntric al creatorului, la începutul unei îndelungate şi prodigioase cariere puse în slujba umanităţii.

Continuă să citești →

Despre Poeme*, de I. L. Caragiale

de Dan Ionescu

*Studiu apărut în revista „Scrisul Românesc”

Mihai Eminescu vedea lumea furnicar, I. L. Caragiale observă, în mijlocul ei, imaginile apocaliptice ale unor monștri, care sunt „contimporanii mei”. Primul stih este inversul tabloului Strigătul: „Fără de graiuri guri” – aici duce escaladarea egoismului, la a da din gură în zadar sau la a nu mai fi auzit de nimeni din jur. Privirea însăși e întoarsă înspre sine, însă fără a explora adâncimi sufletești sau pentru a certifica existența unor momente de introspecție. E o privire goală. Primul catren configurează portretul unui robot pe care dacă se instalează cabluri și baterii, ar lua-o încet din loc, pe un drum izolat: „Fără de graiuri gure și ochi făr’ de priviri, / Făr’ de mișcare forme, și încă, vai! ce este / Mai sec în astă lume și mai nemernic, țeste / Făr’ de gândiri și inimi lipsite de simțiri!” (Sonet).

Continuă să citești →

DAN IONESCU: „Datina”. Micromonografie, Editura AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei.

Acest studiu constituie o premieră absolută în istoria publicisticii literare românești.

Această lucrare, bazată pe teza de doctorat, Presa literară din Oltenia, reprezintă un studiu de caz: revista severineană „Datina”, extrem de importantă în epocă, dar indispensabilă și pentru contemporaneitatea noastră, pentru valoarea materialelor publicate, dintre care majoritatea își păstrează actualitatea, pentru notorietatea colaboratorilor și, în fine, pentru modul în care s-a situat în tradiționalismul românesc,
unde și-a cucerit un spațiu propriu.

Continuă să citești →