Prof. Cornelia Gâtan: Despre oameni, fapte și locuri care au răzbătut prin negura istoriei

La sfârşitul anului trecut, la Editura Autograf MJM, a apărut lucrarea monografică Între Covrea şi Somorele a profesorului Ion R. Popa. Este vorba de comuna Seaca de Pădure – cu satele Veleni şi Răchita de Sus-, aflată la 40 de kilometri de Craiova, pe direcţia Vânjului Mare, ai cărei locuitori sălăşluiesc de secole între dealurile Somorele şi Covrea, peste care zburdau cândva hergheliile Boierilor Craioveşti şi ale lui Covrea, omul lui Tudor Vladimirescu.

Continuă să citești

Prof. Ion R. Popa: Unirea din 24 Ianuarie 1859, un pas spre Marea Unire din 1918

Unirea din 24 Ianuarie 1859,

UN PAS SPRE MAREA UNIRE din 1918

Rezultat din îngemănarea a două neamuri viguroase ale Antichităţii – dacii şi romanii – , poporul român a străbătut veacurile istoriei fără a se fi clintit de pe vatra strămoşească, clădită pe pilonii Carpato-Danubiano-Pontic şi aureolată de spiritualitatea creştină, cu drumul jalonat în istoria-i multiseculară de jertfele al căror sânge i-au fertilizat pământul strămoşesc, din care s-au hrănit stabilitatea şi perenitatea lui.

Continuă să citești

Prof. Ion R. Popa: Henri Coandă, o viață închinată progresului științei și tehnicii pe plan mondial

 
                Descendent al unei familii olteneşti care s-a interferat cu istoria devenirii şi afirmării naţiunii române în momente nodale ca cele din 1821, 1859, 1877-1878, 1914-1918, ori au fertilizat-o cu contribuţii ilustre în ştiinţă, tehnică, economie, artă, literatură, diplomaţie şi pe câmpul de luptă, Henri Coandă a păstrat până în amurgul vieţii memoria înaintaşilor, considerându-se produsul lor şi al meleagurilor pe care s-au succedat generaţiile Coandă, ale căror efluvii le-a purtat cu sine pretutindeni. Totodată, putem afirma că Henri Coandă reprezintă chintesenţa Familiei Coandă şi întruchipează spiritul creator românesc pe care l-a înnobilat cu umanismul său şi personalitatea sa enciclopedică, făcând ca numele de român să capete noi dimensiuni în conştiinţa omenirii.

Continuă să citești

Bogdan Jugănaru: Stirpea Drăculeştilor, o istorie romanţată a familiei Suţu

Eveniment editorial

Editura Corint a lansat în această vară la București cartea Stirpea Drăculeștilor. Pseudocronică a Familiei Suţu (publicată în colecţia Istorie cu blazon; cu o prefaţă de Filip-Lucian Iorga).

Stirpea Drăculeştilor, o istorie romanţată a familiei Suţu

de Bogdan Jugănaru

Aflat în proximitatea kilometrului zero al Capitalei, Palatul Suţu reprezintă unul dintre punctele de reper cele mai cunoscute ale zonei Universităţii, pe lângă care au trecut generaţii de bucureşteni şi alogeni, de aproximativ 150 de ani încoace.

Continuă să citești

Ion R. Popa: Gândirea filosofică a savantului Henri Coandă*

Gândirea filosofică a savantului Henri Coandă

Toată filosofia mea şi-a luat avântul din detalii pe care le-am observat”.

Henri Coandă

*Fragment din lucrarea monografică Henri Coandă, expresie a spiritului creator românesc pe plan universal de Gh. Zarioiu și Ion R. Popa, Ed. Autograf MJM, 2010 (ed.a II-a).

În anul 1906, cu ocazia vizitării Locurilor Sfinte, la Haifa, Henri Coandă s-a ataşat unui grup condus de eruditul misionar père Olivier, cu care, mergând pe jos ori cu caravane de cămile şi alte mijloace, a trecut prin Ispahan, Teheran, Tibet, Gobi şi a ajuns până la Beijing. Acest episod din viaţa sa ne dezvăluie în bună parte modul de gândire, caracterul şi setea de cunoaştere ale tânărului de douăzeci de ani. Mai mult, dincolo de temeritate şi tenacitate pe care şi le-a verificat, dincolo de prilejul de a fi străbătut ţinuturi de care aflase în basmele copilăriei, mobilul acestei peregrinări mărturisit de savant scoate în evidenţă o concepţie profund umanistă, un adevărat crez devenit imbold lăuntric al creatorului, la începutul unei îndelungate şi prodigioase cariere puse în slujba umanităţii.

Continuă să citești

Prof. Ion R. Popa: Henri Coandă, „trăirea genezei” marelui savant

 
            Henri Coandă (1886-1972) – personalitate enciclopedică a creaţiei ştiinţifico-tehnice mondiale, clasificat între primii douăzeci de oameni de ştiinţă ai întregii lumi şi din toate timpurile, un adevărat Leonardo da Vinci al contemporaneităţii, – şi-a întemeiat  vasta operă pe o concepţie profund umanistă, pe idei înălţătoare despre muncă şi viaţă, pe o excepţională dăruire faţă de cercetare şi creaţie în ştiinţă şi tehnică.

Continuă să citești

Despre Poeme*, de I. L. Caragiale. Studiu, de Dan Ionescu

Despre Poeme*, de I. L. Caragiale

de Dan Ionescu

*Studiu apărut în revista „Scrisul Românesc”

Mihai Eminescu vedea lumea furnicar, I. L. Caragiale observă, în mijlocul ei, imaginile apocaliptice ale unor monștri, care sunt „contimporanii mei”. Primul stih este inversul tabloului Strigătul: „Fără de graiuri guri” – aici duce escaladarea egoismului, la a da din gură în zadar sau la a nu mai fi auzit de nimeni din jur. Privirea însăși e întoarsă înspre sine, însă fără a explora adâncimi sufletești sau pentru a certifica existența unor momente de introspecție. E o privire goală. Primul catren configurează portretul unui robot pe care dacă se instalează cabluri și baterii, ar lua-o încet din loc, pe un drum izolat: „Fără de graiuri gure și ochi făr’ de priviri, / Făr’ de mișcare forme, și încă, vai! ce este / Mai sec în astă lume și mai nemernic, țeste / Făr’ de gândiri și inimi lipsite de simțiri!” (Sonet).

Continuă să citești

DAN IONESCU: „Datina”. Micromonografie. Studiul constituie o premieră absolută în istoria publicisticii literare românești

DAN IONESCU: „Datina”. Micromonografie, Editura AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei.

Acest studiu constituie o premieră absolută în istoria publicisticii literare românești.

Această lucrare, bazată pe teza de doctorat, Presa literară din Oltenia, reprezintă un studiu de caz: revista severineană „Datina”, extrem de importantă în epocă, dar indispensabilă și pentru contemporaneitatea noastră, pentru valoarea materialelor publicate, dintre care majoritatea își păstrează actualitatea, pentru notorietatea colaboratorilor și, în fine, pentru modul în care s-a situat în tradiționalismul românesc,
unde și-a cucerit un spațiu propriu.

Continuă să citești

Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai

Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai

 

Apărută ca o încununare a unei îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din Sibiu în 2016, vine să completeze vastul documentar dedicat de universitara sibiancă autorului “Horei domnițelor”. După studiul monografic, “Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru” (214 p.), publicat la Editura și Casa de presă Tribuna din Sibiu în 1996, și articole în reviste de specialitate, printr-o extindere a cercetării pe o perioadă îndelungată, mai recent au apărut la Fundația Națională pentru Știință și Artă din București, cartea “Dăltuiri“(330 p.), pe care autoarea a și prefațat-o în 2012, și “Radu Stanca. Profil spiritual”(720 p. ), cu un “Cuvânt înainte” semnat de Acad. Eugen Simion, în 2015. Cele două apariții recente s-au bucurat de competența editorului Marin Diaconu și a istoricului literar Anca Sîrghie, ca îngrijitori de ediție.

Continuă să citești