Istoria Urâtului, acest al doilea volum vine ca o necesitate, în continuarea Istoriei frumuseţii. Probabil ca multi ar respinge o asemenea carte din start, opusul „istoriei frumuseţii“ făcând parte din lucrurile de care suntem mai puţin interesaţi să le cunoaştem. Dar atunci când vom avea răbdarea să ne apropiem de ceea ce canonic iese din sfera frumosului, în funcţie de epoci şi culturi, vom descoperi că simţurile noastre sunt provocate, dorinţa de analiză este stimulată, aşa cum spune Jung, scriind în 1932 despre cartea lui Joyce, Ulysses: „urâtul de astăzi este semnul prevestitor al marilor transformări viitoare“. În jurul noţiunii de „urât“ s-au construit de multe ori cele mai interesante expresii artistice, perioada modernă fiind una provocatoare în toate sensurile.
Arhive categorii: Studii / Lucrări științifice
Textul multimodal. Ex-librisurile care m-au influențat, de Dan Ionescu
Dan IONESCU: Textul multimodal. Ex-librisurile care m-au influențat
Abecedarul îl socotesc primul text multimodal care m-a ajutat să aprofundez cititul datorită în principal, desenelor care îl însoțeau. Plăcerea lecturii am dobândit-o învățând litera C. Au mai fost și alte lucruri care la un loc au determinat ca ziua respectivă pentru mine să devină cu totul un veritabil text multimodal. De exemplu, atitudinea bunicii paterne care m-a încurajat. Era pentru prima dată când vedeam transcris cântecul unei păsări, al cucului. Încă nu cunoșteam trilurile, însă lecția respectivă mi-a stabilit clar unul dintre ele.
Bogdan Jugănaru: Mesele de odinioară povestite de specialiştii de azi. Atelier de istorie culinară
Mesele de odinioară povestite de specialiştii de azi
Sâmbătă, 12 martie 2016, în sala „Nicolae Grigorescu“ a Grand Hotel Continental din Bucureşti, s-a desfăşurat atelierul de istorie dedicat meselor de altădată, organizat de Fundaţia Calea Victoriei.
Timp de aproape două ore, Ana Iorga, doctor în lingvistică şi jurnalist de televiziune, împreună cu istoricul Filip-Lucian Iorga au susţinut o interesantă conferinţă pe teme de istorie culinară, pornind de la cartea semnată de ei şi lansată cu câteva luni în urmă, la ediţia de toamnă a Târgului Internaţional de Carte „Gaudeamus”, cu titlul Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor, apărută la Editura Corint, în cadrul colecţiei „Istorie cu blazon”.
VERONICA MICLE- „ÎNGERUL BLOND” al lui EMINESCU. Studiu, de Ion Ionescu
Rolul familiei în formarea personalității, de prof. Mircea BOTIȘ și pr. Radu BOTIȘ
STUDIU PRIVIND FRECVENŢA UTILIZĂRII CALCULATORULUI: O NECESITATE, UN HOBBY SAU… UN VICIU?, de Mircea Florian Ruicu
STUDIU PRIVIND FRECVENŢA UTILIZĂRII CALCULATORULUI:
O NECESITATE, UN HOBBY SAU… UN VICIU?
Prof. consilier Mircea Florian Ruicu
C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
Studiul de faţă porneşte de la premisa că în ultimul timp, odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi apariţia unei generaţii de calculatoare performante, capabile de aplicaţii din cele mai diverse domenii, a crescut simţitor şi numărul de utilizatori ai computerului. Odată cu popularizarea acestuia şi posibilităţii de a achiziţiona unul la un preţ rezonabil, a crescut şi cererea de calculatoare personale (tip PC, laptop, IPad) în rândul generaţiei tinere. Nevoia de a comunica, de a interacţiona cu alte persoane la distanţă prin masagerie şi telefonie computerizată, prin joc, prin competiţii etc. a dus treptat şi la apariţia unor fenomene mai aparte, numite de specialişti, după caz, fie dependenţă de calculator (computer addiction), fie dependenţă de internet (IAD – Internet Addiction Disorder) sau dependenţă de servicii online (online addiction).
MIRCEA FLORIAN RUICU: INFLUENŢA VIOLENŢEI TELEVIZUALE ASUPRA CREŞTERII AGRESIVITĂŢII LA ELEVI
INFLUENŢA VIOLENŢEI TELEVIZUALE ASUPRA CREŞTERII AGRESIVITĂŢII LA ELEVI
de Prof. consilier şcolar MIRCEA FLORIAN RUICU, C.T.A.M. “C. BRÂNCUŞI” CRAIOVA
Înainte de a intra mai în profunzime în studierea problemei relaţiei dintre violenţa televizuală şi comportamentul agresiv şi violent la tinerii de astăzi (a se citi elevii), trebuie mai întâi să lămurim două concepte de bază: violenţa (în general, iar în particular, cea televizuală) şi agresivitatea.
Mircea-Florian Ruicu: Rolul activităților extrașcolare în educația elevilor
Prof. consilier şcolar Mircea-Florian Ruicu
C.J.R.A.E – C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi! Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze!” (Maria Montessori – „Descoperirea copilului”)
Ideea de activitate extracurriculară a apărut în contextual reorganizării sistemului global de învăţământ, care mizează – cu rare excepţii – pe formativ, în detrimentul informativului specific învăţământului de tip tradiţional. În plus, vorbim de necesitatea învăţării pe parcursul întregii vieţi (life-long learning) sau a educaţiei permanente. Educaţia de tip extracurricular nu vine să răstoarne un sistem de valori, să contravină educaţiei de tip curricular încetăţenite, ci o completează, făcând-o mai atractivă pentru educabili şi mai eficientă.
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI
Consilier şcolar Mircea Florian Ruicu
C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
Adaptarea şcolară reprezintă după cei mai mulţi specialişti un proces psiho-social proiectat şi dirijat de către educator, consilier şcolar, psiholog etc. în scopul realizării unui acord optim între educabil şi mediul didactic.
Dintr-un alt punct de vedere, adaptarea şcolară este doar o etapă în demersul social de adaptare individuală în care copilul este integrat în comunitate prin parcurgerea procesului educaţie familială – educaţie preşcolară – educaţie şcolară – educaţie socială. Prin urmare, adaptare înseamnă aderare de natură psiho-socială la nivel de microgrup social.
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi
Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi
Prof. consilier Mircea-Florian Ruicu, C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
- Delimitări conceptuale
În literatura de specialitate, stările de anxietate şi depresie, în calitate de stări atât psihologice cât şi fiziologice, denotă o serie de componente de tip somatic, emoţional, cognitiv şi – cel mai important – comportamental. Termenul de anxietate este de origine latină, provenind de la „anxius” („neliniştit”, „preocupat”, „tulburat”). Indiferent dacă este însoţită de stări fiziologice de stres (eng. „stress” – incapacitatea organismului de a răspunde adecvat la ameninţări de tip emoţional sau fizic), anxietatea îi poate induce individului sentimente de frică, îngrijorare, panică şi chiar groază.