Marin Ştefănescu: De la credinţă la ştiinţă şi înapoi
de Ştefan Vlăduţescu
Opera lui Marin Ştefănescu (1880-1945) se poate organiza critic prin delimitarea a două perioade: perioada scientist-logică (1910-1920) şi perioada nelogic-creştină (1921-1943). Mersul gândirii lui Ştefănescu este de la credinţă la ştiinţă şi înapoi. Către finalul primei perioade, în articolul „Pentru înţelegerea filosofiei”, el afirma: „filosofia este studiul raportului între ştiinţă şi credinţă”.
LUCIAN BLAGA: Filosofia (I)
de Dan Ionescu
Lucian Blaga reprezintă o fericită întrupare a poetului de geniu cât şi a filosofului format la şcoala filosofică germană postkantiană, deşi Blaga susţinea că „ar fi greşit să mi se spună poet filosof, precum şi filosof poet”. În anii debutului, 1919, Blaga se afirmă ca filosof cu volumul de eseuri Pietre pentru templul meu, dar şi ca poet, prin vol. Poemele luminii, la a cărui apariţie, Tudor Vianu scria: „Bucuria Unirii nu putea veni singură. Iată că a venit şi Blaga”.
FOTO: Mihaela Delamare, Liftul din timp
Mircea Pospai, Convorbiri de după-amiază, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 264 p. Cartea deține și CD.
Convorbiri pe larg despre intimitatea de atitudine a unor personalități actuale.
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea
de Ştefan Vlăduţescu
Ca mai toate speciile literaturii, cu timpul, jurnalul şi-a schimbat profilul. Aşa cum ne-o dovedeşte „Sextant. Jurnal de călătorie” (Craiova, Editura Aius, 2011) de Constantin M. Popa, de la discursul natural, anticalofil, auto-referenţial şi de împăcare cu sine, jurnalul poate ajunge o practică discursivă de literaturizare. Acest tip de „biograficţiune” nu mai este doar o textualizare a eului, ci şi o tematizare a alterităţii. De altfel, Constantin M. Popa scrie două jurnale într-unul: un jurnal a sfielii şi un jurnal al devoţiunii. În mod specific, scrierea în discuţie este un text diaristic non-inocent, multiform şi discontinuu.
CĂLĂUZELE: “LUMEA DE IERI”, de Stefan Zweig
de Jianu Liviu-Florian
Dacă veți dori să găsiți urmele celor care au visat Europa Unită, cartea lui Stefan Zweig, “Lumea de ieri”, este o hartă pe care strălucesc numele unor Rodin, Romain Rolland, Rilke și atâtor altor intelectuali și artiști de marcă ai Austriei, Germaniei, Franței, Elveției, Belgiei, Olandei și ai atâtor alte țări lăsate la urma nu din cauza importantei lor în geografia vieții spirituale, ci datorită faptului că nu au fost accesibile experienței vii a autorului.
Foto: Mihaela Delamare, Îndârjire vie
Foto: Mihaela Delamare, Inimă scufundată
Lester R. Brown: PLANUL 2.0 – Terra, cel mai frumos lucru din Univers!
de Mirela Teodorescu
Lucrarea lui Lester R. Brown-“PLANUL 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune şi a unei civilizaţii în impas” (Bucureşti Editura Tehnică, 2006- “Plan 2.0 – Rescuing a Planet Under Stress and a Civilization in Trouble” –Lester R. Brown, Earth Policy Institute, 2006), “reflectă cu acuitate problemele cu care se confruntă economia mondială, constituind un veritabil avertisment privitor la iminenţa pericolului unui posibil colaps al acesteia”, spune Ion Iliescu în cuvântul de introducere al volumului.
Constantin Pădureanu, Focuri mocnite (Lirică), Editura AIUS, Craiova, 2012, 108 p.
Carte care are ce spune, cu fir narativ, care din lumea satului scoate scene captivante, ale unor timpuri care nu mai sunt. Atât de atractive momentele de inițiere erotică sau de erotism rural amplificat de daruri exotice, încât aș fi vrut să li se consacre mai multe pagini.
Cu o poantă de care s-a ferit să o fixeze bine, dar fină comparativ cu momentul aprig descris, și prin aceasta diferită de finalul marcant din opera La Lilieci, a lui Marin Sorescu, poemele se continuă unele cu altele, adică întâmplarea pe care o aștepți să explodeze într-un text, o regăsești dezlănțuită la câteva pagini mai încolo. Dan Ionescu