* Muzeul Național al Țăranului Român deschide oficial instalația „NISCRIATI [nescrise]”, un exporiment semnat de artista Lila Passima, evenimentul urmând să aibă loc la Sala Irina Nicolau din Șoseaua Kiseleff nr. 3. Vernisajul debutează la ora 18:00 și marchează prezentarea proiectului „NISCRIATI [Stație de lucru I]”, dezvoltat în cadrul cercetării doctorale a artistei și centrat pe explorarea interdisciplinară a experienței carcelare și a destinului cultural al Lenei Constante. Instalația artistică propune un discurs muzeal dens despre trauma colectivă, dislocare și memoria durerii, stratigrafia vizuală integrând holistic recuperarea mitologiilor personale prin poetica imaginii, publicul având acces la această expoziție pe parcursul a mai bine de două săptămâni
1752 – În Marea Britanie și în coloniile sale, calendarul iulian a fost înlocuit cu calendarul gregorian, diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată prin faptul că următoarea zi, 3 septembrie, a fost datată 14 septembrie.
București/ Timișoara/ Porumbacu de Sus/ Mila 23: Retrospectiva celei de-a XXIII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul, care a avut loc în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe, se va desfăşura în perioada 2 – 6 septembrie la Bucureşti, la Cinema Elvire Popesco, la Timişoara, pe terasa Cinema Studio, precum şi la hub-ul cultural A Lu’ Escana din Porumbacu de Sus şi la Muzeul Ivan Patzaichin din Mila 23. Publicul din Bucureşti va putea viziona, la Cinema Elvire Popesco, ‘The Beloved’, cel mai nou film semnat de unul dintre cei mai importanţi cineaşti europeni ai momentului – Rodrigo Sorogoyen. Premiera bucureşteană a filmului va avea loc sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 20:00
* Conferința internațională „Mastering the Music Business” (MMB 2026) își deschide oficial cea de-a 11-a ediție marți, 1 septembrie, în incinta complexului Hotel Caro din Strada Barbu Văcărescu nr. 164A. Cel mai mare eveniment dedicat industriei muzicale din țară debutează la ora 9:00, programul primei zile reunind o suită extinsă de paneluri profesionale și dezbateri susținute de peste 100 de speakeri români și internaționali. Platforma de business analizează noile modele de distribuție, drepturile de autor și managementul artistic, agenda fiind completată în cursul serii de concertele live din cadrul „Showcase Festival”, în timp ce tichetele de acces și abonamentele generale sunt disponibile pe portalul iaBilet.ro
Brașov: Programul cultural – educativ desfășurat sub genericul „Cuvinte care inspiră. Muzica ne unește” îl aduce în prim-plan pe George Enescu, una dintre marile personalități ale culturii române, și urmărește să creeze o punte între muzică, cuvânt, literatură și educație. Prima componentă a programului este expoziția „George Enescu, promotor al copiilor-minune ai muzicii, realizată în parteneriat de Centrul Cultural de Reduta din Brașov cu Muzeul Național George Enescu. Închiderea expoziţiei va avea loc luni, 31 august, la ora 11:00. Expoziția de la Reduta a putut fi vizitată în perioada 18-31 august, iar în ultima zi a lunii august, de la ora 19:00, programul continuă cu „Reduta Poetică”, un film de poezie dedicat Zilei Limbii Române (31 aug.), care va fi disponibil online pe canalul de YouTube al Centrului Cultural Reduta
Dan Ionescu, Lirismul arghezian, de la canon la subversiune. Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, 2026
în „România literară”, Nr. 35/2026, p. 10
Tudor Arghezi rămâne, în continuare, prin marea diversitate, prin originalitatea și prin profunzimea operei sale, scriitorul (și publicistul) de citit și de interpretat. Se pot pune, astfel, în valoare alte aspecte (relevante), îmbogățindu-i, pe bună dreptate, imaginea artistică. Deși exegeza acordată scrierilor sale este vastă, ea rămâne, desigur, nesfârșită. În acest proiect de continuă „recitire” se înscrie și cartea lui Dan Ionescu, Lirismul arghezian, de la canon la subversiune (Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu Jiu, 2026, prefață de Crișu Dascălu). În Argument, autorul își precizează țintele: „Estetica urâtului, fenomenologia degradării, metafizica obiectului umil, lirismul ludic sau anxietatea psalmică sunt analizate ca expresii ale unei ontologii poetice de coerență. […] Alt obiectiv major al lucrării îl constituie reevaluarea raportului dintre Arghezi și modernitatea europeană. […] În același timp, este analizată receptarea critică a operei – de la interpretările interbelice până la reevaluările post-1990 –, pentru a evidenția mutațiile de paradigmă și schimbările de accent hermeneutic.” (p. 5).