Colinde, Colinde
de Mihai Eminescu
Colinde, colinde,
E vremea colindelor,
Căci ghiața se-ntinde
Asemeni oglinzilor.
Și tremură brazii
Mișcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur copiii,
Copiii și fetele,
De dragul Mariei
Își piaptănă pletele…
De dragul Mariei
Și-al Mântuitorului
Lucește pe ceruri
O stea călătorului.
Eu risc sa cred
ca pamantul se invarteste in jurul omului –
si soarele
se invarteste in jurul omului –
si universul
se invarteste in jurul omului –
cand omul
este ce a fost si e
la origini
om.
eu risc sa cred
ca la origini
omul a fost
si este
mai presus decat om –
cer,
apa,
si aer,
si pamantul
a venit
doar asa
ca o mare nevoie a lui
de a nu fi singur
si dumnezeu.
eu risc sa cred
si in basme.
ele
mai pastreaza
un sambure
din viata aceasta
de abur
care
se demonstreaza barbar,
sau stiintific
ca nu are
nicio valoare.
26 decembrie 2016