https://blog.revistaderecenzii.com/

Iași, 1878, oct. 21

Stimabile domnule și frate Slaviciu,

Îți mulțemesc din suflet pentru broșura ce mi-ai trămis.

Ca fiu din popor, admit în totul părerile d-voastră; nu m-am putut opri de a vărsa lacrămi, văzînd nenorocirea ce ne amenință în viitorul țărei și al copiilor ei! Și cu atita mai mult am simțit, cu cît de mic copil am văzut vicleșugul acestui neam… îndărătnic și risipitoriu la ce țintește…

Dar oamenii noștri de stat!… Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud, căci totdeauna au luat cărbunele cu mîna sărmanului țăran, care, la urma urmelor, tot el a plătit gloaba. Vorba ceea: „Capra b… și oaia trage rușine”. De-ar ști boii din cireadă ce mînă bicisnică îi duce la tăietoare! — Dar nu știe sărmanul dobitoc și de aceea tace și rabdă! Duce în spate toate sarcinele și hrănește pe netrebnicii cari își rîd de dînsul! Păstori nu-s, și cînii lipsesc. Ș-apoi știi că într-un sat fără cîni se primblă mișeii fără băț!…

Noi cari am gustat amarul să desprețuim pe oamenii cei ce lucrează fără de lege și să nu ne însoțim cu aleșii lor pentru a lua pînea din gura fiilor și a o arunca cînilor.

Cred că-i destul o măciucă la un car de oale.

Stimabile frate Slaviciu, chiar acuma scriu în dugheana unui negustoriu cinstit din Iași, anume Nicolai Ioan, de care aș dori să avem macar vro zece mii în Iași; dar unde-s? Domnul Nicolai Ioan mi-a spus că să-i trămiteți deocamdată vro două trei sute de broșuri și după desfacere banii sunt siguri; dacă nu mă credeți, vă puteți încredința de la prieteni moldoveni, cari sunt în București, despre onorabilitatea d-lui Nicolai Ioan. Adresa: Nicolai Ioan, Iași, Strada Mare.

Vă salut cu drag și vă așteptăm de aniversara „Junimei”. Salutări d-lui Eminesc[u]. Arătați, vă rog, respectele mele d-lui Maiorescu și la toată familia. Iară d-voastră personal vă mulțemesc de mii de ori și vă rog a mai povățui pe copilul meu, care știu că vă supără din cînd în cînd.Al d-tale cu inimă și cu suflet,I. Creangă

N.B. Pentru rabat, chibzuiți d-voastră cît puteți da d-lui Nicolai Ioan. Plătiți-i portul, faceți, în sfîrșit, cum vă dă mîna.

Nu știu dacă Creangă al meu învață ori se lasă pe-o ureche?

Scrisoare[modifică]

Iași, 1882, fevruarie 8

Iubite domnule Slavici,

Prin poșta de astăzi am trimis o scrisoare d-lui librariu Socec, poftindu-l să ni răspundă dacă binevoiește a primi în desfacere cărți didactice de ale noastre: Metoda nouă, Învățătorul copiilor, Regulele limbei române de Maiorescu etc., dîndu-i, de la mie înainte, rabat de 35% pe bani gata și portul pe socoteala d-sale.

Noi am avè plăcere să facem și această negustorie (deși nu-i vro pricopsală), gîndindu-ne la mulțimea ce s-ar putè trece, mai ales că chiar acum suntem la corectura coalei I, ediț. XVI și am putè trage cu înlesnire un număr și mai mare de exemplare.

Vă rog dar, în puterea prieteșugului, dragă d-le Slavici, abateți-vă, în treacăt, pe la Socec, întrați în vorbă cu el despre această afacere, stăruiți să ne răspundă ori da ori ba și totodată comunicați-mi și dv. rezultatul.

Vă salut cu dragă inimă!

Salutări și sărutări din parte-mi d-lor Eminescu, Nica, Gaster etc., etc.I. Creangă

Acum un an am vorbit cu Socec chiar eu și ne-a lăsat cu 40%. Poate să lese cu 35%. În sfîrșit, ori așa ori așa; asta, spre știința d-voastre. Marfa, ce-i drept, e prostuță, dar am văzut și mai proastă vînzîndu-se la dînsul, dacă are noroc…

I. C.

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/Scrisori_c%C4%83tre_Ion_Slavici