https://blog.revistaderecenzii.com
(Traducere de Csata Ernő)
La cap de sat crâșmă mică,
Chiar lângă Someș pică,
Taman în el s-ar vedea,
Dacă nu ar veni bezna.
Noaptea s-apropie,
Lumea în acalmie,
E acostat un bac-n pace,
Bezna nopții-n el tace.
Sigur, crâșma e sonoră!
Țambalagiu e-n formă,
Flăcăii sunt cu cheful,
Vibrează și geamul.
,,Cârciumăriță, dragă,
Dă-ne vinul bun, în grabă,
Vechi să fie, ca moșul,
Ca drăguței, sărutul!
Cântă lăutare, tare,
Vreau dansul cel mare,
Dansez pe toți banii,
Va fi dansul inimii!”
Bocănesc la fereastră:
,,Nu faceți așa zarvă,
E poruncă domnească,
S-a culcat, vrând să doarmă.”
,,Să-l ia dracu, pe domnul,
Tu s-ajungi în iadul!…
Cântă lăutare, dragă,
Chiar și pentru cămașă!”
Vin din nou, bat la ușă:
,,Chefuiți cu măsură,
Domnul să vă dea slavă,
Mama mea e bolnavă.”
Nu răspunde niciunul,
Fiecare bea vinul,
Punând capăt muzicii,
Merg acasă flăcăii.
Sursa: https://poetii-nostri.ro/