Moara cu noroc, de Ioan Slavici: Schema nuvelei psihologice

  1. Definiţia nuvelei;
  2. „Novele din popor” (1881)
  3. Nuvelă psihologică prin: Monolog interior – Stilul indirect liber – Autocaracterizare – Notarea gesturilor şi a mimicii – Natura interioară a conflictului;
  4. Titlul este un topos literar;
  1. Tema susţine caracterul realist, dar şi pe cel psihologic;
  2. Legătura dintre incipit şi final este făcută prin intermediul vorbelor bătrânei;
  3. Perspectiva narativă: omniscienţa auctorială;
  4. Acţiunea: Sfântul Gheorghe – Paştele;
  5. Toposul: Fundureni, Ineu, Oradea şi Arad;
  6. Complexitatea personajelor;
  7. Subiectul se distribuie pe cinci momente:
  8. EXPOZIŢIUNEA: Capitolul I si al II-lea – situaţia lui Ghiţă şi descrirea drumului către han;
  9. INTRIGA: Lică Sămădăul îşi face apariţia la han, un personaj malefic, personalitatea şi înclinaţia lui maladivă spre rău vor determina dezechilibrul sufletesc al lui Ghiţă şi destrămarea familiei lui;
  10. DESFĂŞURAREA ACŢIUNII: Acţiunea se concentrează pe procesul de înstrăinare a cârciumarului faţă de familie;
  11. PUNCTUL CULMINANT: Momentul în care Ghiţă îşi abandonează / aruncă soţia în braţele lui Lică Sămădăul;
  12. DEZNODĂMÂNTUL este tragic;
  13. Afirmaţiile lui Pompiliu Marcea şi G. Călinescu;
  14. Caracterizarea personajelor;
  15. Moduri de expunere, stiluri;
  16. Concluzie: este o nuvelă solidă cu subiect de roman.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *