În Joia Mare, ziua a patra din Săptămâna Patimilor, tradiția populară românească este bogată în obiceiuri cu încărcătură simbolică profundă, care reflectă un amestec între elemente religioase creștine și vechi credințe populare. Iată câteva dintre cele mai răspândite obiceiuri și tradiții:
Trenul se opri în gara Constanța, pe la prânz. Adrian coborî, acoperindu-și urechile cu gulerul paltonului. Afară, viscol cumplit. Strămutări mari și vijelioase de zăpadă, purtate în vârtejuri de crivăț, ca niște nori, măturau cu furie străzile orașului.
Pe ici, pe colo, apărea ca într-un vârtej, se proptea o clipă și dispărea, un biet turc sau alt locuitor dobrogean –cu ilic și cu șalvari– luptând cu vijelia și ținând șalul turbanului strâns înfășurat în jurul capului. Adrian se întorcea uneori și-l privea cu milă: „Cine știe unde s-o fi ducând“.
* În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, Opera Naţională Bucureşti prezintă „Cavalleria Rusticana” (de Pietro Mascagni) şi „Pagliacci” (de Ruggiero Leoncavallo) – ora 18:30
* Teatrul Coquette prezintă, în perioada sărbătorilor pascale, două seri de teatru, pe 17 și 21 aprilie, gândite ca o formă de apropiere, reflecţie şi emoţie împărtăşită
Un șoarece de neam, și anume Raton, Ce fusese crescut su’ pat la pension, Și care în sfîrșit, după un nobil plan, Petrecea retirat într-un vechi parmazan, Întîlni într-o zi pe chir Pisicovici, Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gătit Se o ia la picior, nu e de îndoit. Dar smeritul cotoi, cu ochii în pămînt, Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfînt, Începu a striga: „De ce fugi, domnul meu? Nu cumva îți fac rău? Nu cumva te gonesc? Binele șoricesc cît de mult îl doresc Și cît îmi ești de scump, o știe Dumnezeu! Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei, Și că aveți cuvînt să vă plîngeți de ei; Dar eu nu sînt cum crezi; căci chiar asupra lor Veneam să vă slujesc, de vreți un ajutor. Eu carne nu mănînc; ba încă socotesc, De va vrea Dumnezeu, să mă călugăresc.“ La ast frumos cuvînt, Raton înduplecat, Văzînd că Dumnezeu de martur e luat, Își ceru iertăciuni și-l pofti a veni Cu neamul șoricesc a se-mprieteni, Îl duse pe la toți, și îl înfățișă Ca un prieten bun ce norocul le dă. Să fi văzut la ei jocuri și veselii! Căci șoarecii cred mult la fisionomii, Ș-a acestui străin atîta de cinstit Nu le înfățișa nimic de bănuit. Dar într-o zi, cînd toți îi deteră un bal, După ce refuză și limbi, și cașcaval, Zicînd că e în post și nu poate mînca, Pe prietenii săi ceru a-mbrățișa. Ce fel de-mbrățișări! Ce fel de sărutat! Pe cîți gura punea, Îndată îi jertfea; Încît abia doi-trei cu fuga au scăpat.
Miercurea Mare, a patra zi din Săptămâna Patimilor, este o zi cu o profundă încărcătură spirituală, dar și cu valențe importante în tradiția populară românească. Deși nu este la fel de marcată precum Joia sau Vinerea Mare, Miercurea Mare păstrează în folclorul nostru o serie de obiceiuri, superstiții și practici legate de purificare, muncă și credință.
Iată horoscopul zilei de miercuri, 16 aprilie 2025, conform previziunilor astrologice actualizate:
♈ Berbec
Mercur a intrat în zodia ta, oferindu-ți claritate mentală și curaj în luarea deciziilor. Este un moment propice pentru a începe proiecte noi sau a aborda subiecte importante în relații.
Împlinisem treisprezece ani, când, în cancelaria școalei no. 3 din Brăila, domnul director Moisescu, înmânând mamei certificatul meu de absolvire a patru clase primare, o întrebă:
dinții flămânzi ai ochiului mătase de funingine deschis ploii tot anul apă goală întunecă sudoarea de pe fruntea nopții ochiul este închis într-un triunghi triunghiul susține un alt triunghi