Oglinda zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

Octavian Augustus

27 î.Hr. – Octavianus a primit titulatura sacrală de Augustus şi a adoptat titulatura de „Imperator Caesar Augustus divi filius”.

1547 – Ivan al IV-lea (cel Groaznic) a fost încoronat ţar al Rusiei.

Când Ivan avea numai trei ani, tatăl său, Vasili al III-lea, Marele Cneaz al Rusiei, se stinge din viaţă nu înainte de a-şi numi succesorul la tron, pe fiul său cel mare, Ivan. Tutela îi revenea, prin testament, până la vârsta de 15 ani, mamei sale Elena şi a boierilor.

Datorită vârstei sale fragede, Ivan era considerat de către familiile pretendente un obstacol, fapt pentru care mama sa Elena împreună cu scutierul Obolenski Telepnev demarează o serie de arestări a celor mai temuţi boieri. Dorinţa de putere a familiilor boiereşti a devenit atât de mare încât din „persecutaţi devin persecutori” iar „prada” este Elena Glisnki, mama lui Ivan şi scutierul Obolenski Telepnev, ambii protectori ai lui Ivan.

Moartea acestora a transformat Rusia în scena deschisa a bătăliilor dintre familiile boiereşti pentru putere. Familiile care au reuşit să îşi pună amprenta asupra micutului Ivan au fost, Suiski şi Bielski, şi datorită cărora va face cunoştinţa cu foamea, cruzimea, răutatea, bătaia şi indiferenţa. Se spune că aflat între zidurile Kremlinului, avea un comportament deviat deoarece distracţia lui consta în smulgerea penelor păsărilor sau aruncarea puilor de pe ziduri.

Este încoronat Ţar al Rusiei la Moscova, la 16 ianuarie 1547. O lună mai târziu se va căsători cu fiica unei vechi familii de boieri de viţă nobilă, Anastasia Romanova, în Catedrala Adormirii Maicii Domnului. Ţarina Anastasia va aduce pe lume două fete şi doi băieţi:Dmitri care moare la luni după naştere şi Ivan, care va deveni ţarevici.

Domnia primului ţar al Rusiei se poate împărţi în două perioade:una prosperă-plină de reforme ample şi benefice iar cea de doua plină de efectele problemelor ţarului, învăluită în negura nebuniei. Perioada marcată de reforme a adus ţarului popularitate în rândul nobilimii dar şi în rândul oamenilor simpli. 

Punctul culminant al nebuniei si cruzimii sale în urma căruia i se trage numele de Groznic, este în masacrul de la Novgorod, din 1570 a cărei continuare ar fi trebuit sa fie în oraşul Pskov. Sub pretextul unei scrisori existente în care se regăsea dorinţa locuitorilor din cele două oraşe de a se supune Poloniei, Ivan, cere orpicinicilor să omore toată populaţia. Masacrul a durat cinci săptămâni, timp în care în jurul oraşului s-au ridicat ziduri pentru ca niciun locuitori să nu poată ieşi, funcţionarii au fost arestaţi, preoţii au fost omorâţi. Locuitorii au fost aduşi in faţa lui Ivan şi a fiului său, unde au fost torturaţi.

1605 – Prima ediţie a „El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha” de Miguel de Cervantes a fost publicată la Madrid.

1632 – A avut loc şedinţa de anatomie ţinută la Amsterdam, între breasla chirurgilor.Rembrandt va picta în acelaşi an „Lecția de anatomie a doctorului Nicolaes Tulp”.

1920 – Intră în vigoare un amendament la Constituţia SUA care interzice fabricarea şi consumul băuturilor alcoolice („Legea prohibiţiei„), în vigoare până la 5 decembrie 1933.

1945 – În urma Convenţiei de Armistiţiu, care stabilea, la articolul 11, reparaţiile de război datorate de România Uniunii Sovietice (300 de milioane de dolari), s-a semnat Convenţia economică „asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România, Uniunii Sovietice prin operaţiunile militare şi ocuparea teritoriului sovietic”.

1969 – Studentul ceh Jan Palach în vârstă de 20 de ani și-a dat foc, la Praga, lângă clădirea Muzeului Naţional, pentru a protesta împotriva invaziei armatei sovietice.

Sursa: https://historia.ro/sectiune/calendar/calendar-16-ianuarie-1547-ivan-al-iv-lea-cel-566841.html

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *