Selma Lagerlöf: Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia. Recenzie, de Mirela Teodorescu

images

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf  (n. 20 noiembrie 1858 Ostra Emterwik, Varmland – d. 16 martie 1940) a fost o scriitoare suedeza, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatura (1909)  și prima femeie membră a Academiei Suedeze (1914).

Opera sa posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor perene, tradiția. A scris romane de factură epopeică, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.

De asemenea, a mai scris proză pentru copii, îmbinând într-o viziune poetică unică o lecție metaforică de geografie, istorie și cultură.

Motivatia Juriului Nobel:

… ca prețuire pentru nobilul său idealism, bogăția fanteziei și expunerea spirituală care îi caracterizează opera„.

 

Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia (Original Nils Holgerssons underbara resa genom Sverige) este o faimoasă ficțiune scrisă, de Selma Lagerlöf, publicată în două părți, în 1906 şi 1907. Contextul în urma căruia s-a publicat romanul a fost o directivă a Asociației Naționale a Profesorilor în care se propunea scrierea unei cărți pentru școlile publice.

„Și-a dedicat trei ani pentru studierea naturii și familiarizarea cu viața păsărilor și animalelor. A încercat să descopere cât mai multe din legendele și poveștile din folclorul diferitelor regiuni. Toate acestea ea le-a țesut într-un mod ingenios în povestea ei” –  (Din introducerea traducătoarei  Velma Swanson Howard).

Cartea este despre un tânăr băiat, Nils Holgersson, ale cărui „plăceri ieftine erau să mănânce și să doarmă, și după astea îi plăcea cel mai mult să facă pozne”. Îi face mare plăcere să rănească animalele din ogradă. Într+o bună zi, Nils capturează un pitic într-o plasă în timp ce familia lui era la biserică și l-au lăsat acasă pentru a memora capitole  din Biblie. Piticul îi propune lui Nils să-l elibereze, iar dacă îl va elibera, îi va dărui o monedă uriașă de aur. Nils respinge oferta și piticul îl transformă pe Nils într-un pitic. Micșorat și capabil să vorbească cu animalele, care sunt bucuroase să-l vadă pe băiat redus la dimensiunea lor pe de o parte, și sunt mânioase și înfometate după răzbunare pe de altă parte. Când toate acestea se întamplă, gâștele sălbatice zburau deasupra fermei lor în una din migrații, iar o gâscă domestică alba încerca să li se alature celor sălbatice. În încercarea de a se salva, Nils se prinde de gâtul gâștei, se ridică cu succes și se alatură păsărilor sălbatice.

Gâștele sălbatice, nu sunt deloc mulțumite de faptul că un băiat și o gâscă domestică li s-au alăturat, îi conduc pe aceștia într-o călătorie aventuroasă prin provinciile Suediei, observând în drumul lor frumuseţile natural, obiceiurile şi îndeletnicirile oamenilor. De asemenea personajele și întamplările pe care le întalnește îl transform pe Nils într-un bărbat: gâsca domestica trebuie să demonstreze capacitatea de a zbura asemenea experimentatelor gâște sălbatice și Nils trebuie să le demonstreze găștelor că le va fi un companion folositor, în ciuda îndoielilor. De-a lungul călătoriei, Nils descoperă că dacă demonstrează că s-a schimbat în bine, piticul este dispus să-l readucă la dimensiunile inițiale, să rupă vraja.

În carte sunt descrise aventuri misterioase în cetăţi şi castele, Nils trece prin întâmplari fabuloase cu vulpoiul Smirre, vulturul Gorgo, o barza înţeleaptă, urşi, reni temerari, cocori dansatori, veveriţe etc., străbate golfuri şi porturi pescăreşti, munţi de piatră, păduri de nepătruns, lacuri şi râuri cu cascade vijelioase. Este o călătorie din care Nils cunoaşte mai mult decât într-o singură viaţă, o frumoasa lecţie despre lumea păsărilor şi a animalelor. O lecţie de viaţă despre locul fiecăruia în familie, în natură, întelegere, dragoste şi respect pentru semeni şi ce ne înconjoară.

 

 

Selma Lagerlöf, asemenea altor mulți intelectuali suedezi ai vremii, a fost o susținătoare a reformei scrierii suedeze. Când a fost publicată în 1906, cartea a fost una dintre primele care a adoptat noua scriere introdusă de către guvern prin rezoluția de la 7 aprilie, 1906.

*Un motiv din carte, cu Nils Holgersson pe spatele unei gâște zburând desupra Scaniei, este reprezentat pe spatele bacnotei de 20 de coroane suedeze.

*Priveliștile difertelor provincii din Suedia, pe care Nils le-a văzut, sunt reprezentate într-o serie de farfurii produse de Rorstrand Pottery. Seria a început în 1968 și a continuat până în 1996.

Hjalmar Gullberg scria că Marbacka – locul naşterii Selmei Lagerlöf, unde şi-a petrecut şi copilăria, simbolizează „geneza” şi rămâne legat pentru totdeauna de numele scriitoarei. Marbacka, locul naşterii Selmei Lagerlöf, s-a transformat într-o lume, lumea vie a unei mari părţi din cărţile acestei scriitoare.

În toate visurile şi proiectele concrete ale Selmei Lagerlöf a stat mereu acel „Nimic”, acea forţă înnoitoare ascunsă în miezul unei conştiinţe etice şi estetice. Scriitoarea s-a angajat chiar şi în cruda istorie, militând împotriva războiului şi pentru pace, făcând posibilă venirea poetei Nelly Sachs în Suedia, în acel timp când nazismul făcea ravagii în Europa.

Ea a fost nu numai prima femeie care a primit Premiul Nobel, ci şi o voce puternică pledând pentru drepturile femeii de a-şi trăi viaţa în libertate, împotriva constrângerilor sociale care limitau viaţa femeilor la câteva roluri, sărăcind-o.

A fost şi este modernă prin felul de a-şi fi trăit intimitatea, neconvenţional, aşa cum a făcut-o şi Emily Dickinson, cheia reuşitei lor universale fiind mereu o încredere angajată în acel „Nimic” care ţine lumea vie, acel nimic echivalând cu Totul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *